Un pelerinaj este o experiență particulară a vieții religioase, în același timp individuală și colectivă. Totodată, actul pelerinajului ne amintește de caracterul itinerant al vieții creștine.
Recent, cu ajutorul Domnului am organizat un pelerinaj pentru un grup de elevi și profesori de la Liceul Teoretic Boris Dînga” din orașul Criuleni. Ce timp mai frumos de a vizita vetrele monahale și a contempla creația lui Dumnezeu, decât în această perioadă a Postului Mare.
Am vizitat mănastirile din centrul Moldovei – Căpriana, Hîncu, Condrița și Suruceni, unde împreună cu elevii am făcut cunoștință cu istoria și viața mănăstirilor noastre.
Primul popas a fost la Mănăstirea Căpriana – una dintre cele mai vechi mănăstiri autohtone. Prima atestare documentară datează din timpul domniei Domnitorului Alexandru Cel Bun în anii 1400-1432. Aici am avut ocazia să ne închinăm la mormântul primului Mitropolit al Moldovei dintre Prut și Nistru – Gavriil Bănulescu-Bodoni.
La Căpriana am avut parte de o agapă frățească, oferită cu multă dragoste de frații călugări.
Mănăstirea Suruceni. La o distanţă de 12 km de Chişinău, lângă satul Suruceni, pe o colină împădurită, înconjurată de vii şi livezi, în preajma râuleţului Suruci, se găseşte mănăstirea de călugăriţe Suruceni cu hramul Sfântul Gheorghe. Anul întemeierii ei este considerat 1785.
Mănăstirea Curchi. Mănăstirea Curchi, cu hramul “Naşterea Maicii Domnului”, este una din cele mai însemnate monumente ale arhitecturii moldoveneşti din Basarabia. Ea e aşezată în judeţul Orhei pe valea apei Vaticiu, la o depărtare de 12 km de oraşul Orhei şi la 55 km de Chişinău. Mănăstirea e situată în partea dreaptă a văii Vatici la poalele pădurii ce poartă denumirea de „Codru”, care în acelaşi timp este prelungirea codrilor Orheiului pe unde au trecut arcaşii lui Ştefan. Mănăstirea are un trecut cultural şi religios de două secole şi jumătate. Această mănăstire se considera pe timpuri, cît şi în prezent, a fi “cea mai frumoasă şi mai vestită mănăstire din Basarabia”.
Mănăstirea Hâncu. Mănăstire de călugărițe din raionul Nisporeni. A fost fondată în 1678. Este situată în zona centrală a Republicii Moldova, la aproximativ 50 km nord-vest de Chișinău, în ținutul deluros împădurit care purta odată numele de Codrii Lăpușnei.
Mănăstirea Condrița. Începuturile acestei aşezări monahale nu se cunosc cu exactitate, fiind învăluite de negura secolelor. În anii ’30 ai sec. XX, Dimitrie Micşunescu, fiind într-o vizită la mănăstirea Condriţa, înregistrează din spusele arhimandritului Theofan Braghiş o scurtă legendă a întemeierii acestui aşezământ monahal, atribuită unei persoane pe nume Condrea: nu departe de mănăstire (…) pe vremuri locuia în ascuns un vestit bandit, Condrea, care, în urma crimelor săvârşite, s-a retras în peştera din propiere şi de la care şi-ar fi luat şi mănăstirea numele de Condriţa.
Tinerii pelerini au rămas impresionați de frumusețea exterioară, dar și cea lăuntrică a mănăstirilor, fiind nespus de bucuroși pentru faptul că au reușit să viziteze aceste perle ale Patriei noastre.
Părintele Ioan Țuțuianu
