Actualitate

„Părinte, eu nu mai vin niciodată la biserică…”

7468

Un tânăr merge la preotul paroh și îi spune:

- Părinte, eu nu mai vin niciodată la biserică.

Preotul îl întrebă:

- Poți să-mi spui care este motivul?

Tânărul îi răspunde:

- Dumnezeule! Aici văd o femeie care bârfește despre altă femeie; domnul din față nu citește bine; cei din cor se ceartă încontinuu; în timpul Liturghiei oamenii butonează telefonul mobil; fără să mai aduc în discuție și comportamentul egoist al persoanelor după ce pleacă de la biserica...

Preotul îi spune:

- Ai dreptate. Dar înainte de a părăsi definitiv Biserica, aș vrea să-mi faci o favoare. Ia, te rog, acest pahar plin cu apă și înconjoară de trei ori biserica, fără să verși nicio picătură de apă din pahar. După poți pleca.
„Doar atât?” - s-a întrebat tânărul.

A făcut cele trei ture, așa cum i-a cerut preotul. După ce a terminat, i-a spus:

- Părinte, am făcut.

Preotul l-a întrebat:

- În timp ce înconjurai biserica cu paharul în mână, ai observat vreo persoană care o bârfea pe alta?

Și tânărul:

- Nu.

- Ai văzut persoane care butonau telefonul?

Tânărul:

- Nu.

- Știi de ce? Erai concentrat asupra paharului pentru a nu vărsa apa. Și vezi... în viața noastră e la fel. Când inimile noastre se concentrează pe IIsus Hristos, nu mai avem timp să ne uităm la greșelile oamenilor. Cei care părăsesc Biserica din cauza creștinilor ipocriți, cu siguranță că niciodată nu au intrat în ea pentru IIsus.


Articolul Precedent
Articolul Următor
Articole Asemănătoare
1123

Care este locul icoanei în casă?

Este bine să avem în fiecare cameră câte o icoană. Locul icoanei în casă este pe peretele de răsărit. Pe peretele cu icoana nu trebuie să mai punem nimic altceva, pentru că atenția noastră să nu fie atrasă de alt lucru atunci când ne rugăm în fața icoanei și pentru că nu este bine să […]

Articole postate de același autor
226

Lumea va avea de învățat din experiența temnițelor

Dacă omul obișnuit vede lumina soarelui, cel înduhovnicit vede lumina propriei sale minți, iar la sfârșit vede lumina necreată. Dacă la început omul este mângâiat cu lacrimi, el sfârșește prin răpirea la cer. Dacă la început rugăciunea e rostită, la sfârșit ea e mută, uimitoare, minunată. O astfel de rugăciune nu poate fi uitată, nici […]