Preoții Ianuarie și Leonid Fialcovschi erau fiii preotului Ioan Fialcovschi, care pe parcursul activității sale pastorale a slujit la câteva biserici din stânga Nistrului: Coșnița, Caragaș, Goian. Preotul Antonin Fialcovschi era fiul preotului Ianuarie Fialcovschi. În timpul stăpânirii sovietice acești preoți au avut de suferit, fiind persecutați de către regimul comunist. Preotul Ianuarie, după închiderea bisericii din Caragaș, unde sluji-se timp de 42 ani fără întrerupere, a fost deportat din “zona de frontieră” în orașul Kirovograd. Fratele său, preotul Leonid, arestat în repetate rânduri, a fost judecat de către troika NKVD, fiind condamnat la moarte prin împușcare. Preotul Antonin Fialcovschi a fost și el persecutat, fiind arestat și judecat de către troika GPU la 3 ani de lagăr.
Preotul Ianuarie Fialcovschi s-a născut în anul 1867 în familia preotului Ioan Fialcovschi, parohul Bisericii “Sf. Arh. Mihail” din satul Coșnița, Dubăsari, care în perioada anilor 1886-1893 a fost paroh al Bisericii “Sf. Nicolae” din Caragaș, Tiraspol.
Viitorul preot, Ianuarie Fialcovschi, avea studiile Seminarului Teologic din Odesa, pe care le-a absolvit în anul 1890. O perioadă de timp a slujit în calitate de cântăreț bisericesc, fiind și profesor de religie. A fost hirotonit preot în anul 1892, pe seama unei biserici din cadrul Eparhiei Hersonului și în următorul an numit paroh la biserica din Caragaș, în locul tatălui său, care potrivit cererii înaintate a fost transferat la Biserica “Sf. Nicolae” din Goian, Dubăsari.
În anul 1909, părintele Ianuarie Fialcovschi a fost numit protopop al bisericilor cercului Tiraspol, tot în același an, din inițiativa sa a fost reconstruită biserica din Caragaș. Îndeplinea și funcția de profesor de religie la școla ministerială din localitatea păstorită. Pentru merite în activitatea pastorală a fost decorat cu multe distincții bisericești și ridicat în treapta de protoiereu.
În timpul stăpânirii sovietice, părintele Ianuarie Fialcovschi a avut de suferit ca și alți preoți din RASSM. După închiderea bisericii din Caragaș, în anul 1935 a fost silit să părăsească “zona de frontieră”, fiind deportat în orașul Kirovograd (Elisavetgrad). Autoritățile sovietice locale au transformat biserica din Caragaș în casă de cultură. La Kirovograd locuia familia fratelui său, preotul Leonid Fialcovschi, reîntors în 1936 din lagăr, arestat din nou în 1938 și condamnat la moarte prin împușcare.
După retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul Ucrainei în 1941, părintele Ianuarie Fialcovschi se reîntoarce la Caragaș, fiind întărit de către autoritățile Misiunii Ortodoxe din Transnistria, paroh la biserrica din localitate, având și sarcina de a readuce edificiul menirii sale inițiale. În funcția de cântăreț la biserica din Caragaș a fost numit fiul său, viitorul preot Antonin Fialcovschi, care la fel a avut de suferit în timpul prigoanei sovietice. În următorul an, părintele Ianuarie, este numit paroh la Catedrala “Sf. Nicolae” din Tiraspol, unde a slujit și după 1944, până în anul 1950.
La 9 august 1945, părintele Ianuarie a fost numit protopop al bisericilor din cercul Tiraspol, apoi protopop al bisericilor din raioanele Tiraspol, Grigoriopol, Dubăsari și Slobozia. Fiind în această funcție a contribuit mult la reconstrucția bisericilor din Cioburciu, Hlinaia și lărgirea bisericii din Parcani. În luna mai 1950 revine la biserica din Caragaș, unde din inițiativa sa, în următorii ani se efectuiază o reparație capitală a bisericii. La împlinirea a 60 de ani de preoție, în 1952, a fost decorat cu înalta distincție bisericească, a doua cruce cu pietre scumpe.
Împlinind vârsta de 85 ani, la 15 februarie 1953, părintele Ianuarie Fialcovschi trece la Domnul. A fost înmormântat la 18 februarie în cimitirul din Tiraspol, după săvârșirea slujbei arhierești, Liturghia Darurilor mai înainte sfințite și rânduiala înmormântării.
Preotul Leonid Fialcovschi s-a născut la 20 septembrie 1883 în familia preotului Ioan Fialcovschi din localitatea Goian, Dubăsari. După decesul tatălui, a fost crescut de fratele său, preotul Ianuarie, paroh la biserica din Caragaș, Tiraspol. În anul 1902 a absolvit Școala spirituală din Odesa, fiind numit cântăreț la o biserica din ținutul Elisavetgrad, Eparhia Hersonului, activa și în calitate de profesor la școala parohială. A fost hirotonit diacon în anul 1917 și în 1923 hirotonit în treapta de preot.
Întreaga activitate pastorală a părintelui Leonid Fialcovschi este legată de orașul și ținutul Elisavetgrad (Kirovograd). Pentru merite în activitatea pastorală a fost decorat cu distincții bisericești și ridicat în treapta de protoiereu.
În anul 1930, părintele Leonid a fost arestat, era învinuit de activitate contrarevoluționară. Din lipsă de probe, peste 2 luni de detenție a fost eliberat. La 16 ianuarie 1931 este din nou arestat, ca fiind “membru al unei organizații monarhiste contrarevoluționare”. Judecata a avut loc la 14 decembrie 1931, fiind condamnat la 3 ani de lagăr. S-a reîntors la familia sa în anul 1936, fiindcă după ispășirea termenului de detenție i s-a aplicat sentința - domiciliul forțat în regiunile de Nord ale URSS.
Întorcându-se din exil, părintele Leonid, pentru a putea întreține familia a fost nevoit să se angajeze în calitate de muncitor la o uzină. La 11 februarie 1938 este arestat din nou, fiind învinuit cum că începând cu anul 1937 era “membru al unei organizații militare rebele”. Judecata a avut loc la 20 aprilie 1938, în cadrul ședinței troicii NKVD din regiunea Nikolaev, fiind condamnat la moarte prin îmușcare. Sentința de judecată a fost executată la 21 iunie 1938.
Peste aproape două decenii de la executare, părintele Leonid Fialcovschi a fost reabilitat. Potrivit hotărârii Judecătoriei din orașul Kirovograd din 14 martie 1957, “sentința de judecată din 20 aprilie 1938, stabilită de către troica NKVD, a fost anulată, din lipsă de probe care ar dovedi vinovăția”.
Preotul Antonin Fialcovschi s-a născut la 2 septembrie 1894 în familia preotului Ianuarie Fialcovschi de la Biserica “Sf. Nicolae” din satul Caragaș, Tiraspol. În perioada anilor 1905-1915 a învățat la Gimnaziul din Odesa, continuând studiile la Universitatea din același oraș. După primul an de studii a fost mobilizat în armată, însă din cauza revoluției ruse, se întoarce la Caragaș, ocupându-se în continuare cu agricultura.
În anul 1927, viitorul preot Antonin Fialcovschi a fost numit de către autoritățile eparhiale cântăreț la Biserica “Sf. Arh. Mihail” din satul Parcani, Tiraspol și în următorul an transferat la biserica din Caragaș. A slujit împreună cu tatăl său la biserica din Caragaș până în anul 1931. La 8 august 1931, a fost arestat și judecat de către troica GPU la 3 ani de lagăr. Anii de detenție i-a petrecut într-un lagăr de pe teritoriul RASS Mordovia. După eliberare, până în anul 1941 a lucrat în calitate de contabil în orașul Kirovograd, localitate unde se afla și tatăl său, exilat.
Preotul Ianuarie Fialcovschi, împreună cu fiul său, Antonin revin la Caragaș în anul 1941 și sunt numiți de către Misiunea Ortodoxă din Transnistria în funcția de preot și respectiv cântăreț la biserica din Caragaș. În următorul an au fost transferați la Catedrala “Sf. Nicolae” din Tiraspol.
La 16 august 1945, cântărețul Antonin a fost hirotonit în treapta de diacon, iar în următorul an în treapta de preot, pe seama bisericii din Tiraspol.
În următorii ani, părintele Antonin Fialcovschi a fost numit duhovnic al protopoiei de Tiraspol și ridicat în treapta de protoiereu. În anul 1959, când biserica din Tiraspol a fost închisă, părintele a mai slujit într-o parohie până în 1961, când a fost pensionat.
La 5 decembrie 1982, părintele Antonin își încheie drumul vieții pământești. A fost îmormântat în cimitirul din Tiraspol, slujba îmormântării fiind săvârșită în Biserica “Schimbarea la Față a Domnului” din orașul Bender (Tighina).
Protoiereu Ioan Lisnic
