Articolul este intitulat „Regatul georgian uitat de Turcia“ și aminteste că litigiile dintre guvernele celor două state lasa in uitare minunile arhitecturale în cauza.
„Regiunea accidentata si intinsa, în care rocile lasa loc oazelor de verdeata in nord-estul Turciei, găzduiește frumoasele mănăstiri georgiene ale principatului medieval Tao-Klarjeti, un fost stat feudal condus de familia regală Bagrationi“ se spune în articol.
Autorii articolului, citat de publicatia Georgia Today, Katie Nadworny și Emma Harper, au explicat că Tao-Klarjeti a fost odată parte a Regatului Unit al Georgiei, in plina ascensiune în secolele XII-XIII. Cu toate acestea, incursiunile repetate ale cuceritorului turco-mongol Tamerlan, din secolul al XIV-lea, au dus la dispariția regatului și, la mijlocul secolului al XVI-lea, Tao-Klarjeti a intrat sub dominație otomană, zona devenind parte a Turciei moderne.
„In perioada epocii de aur a regatului, Tao Klarjeti era centrul vieții monahale, dirijat de Biserica Ortodoxă a Georgiei. In zilele noastre, rămășițele izbitoare ale influenței spirituale a principatului rămân ascunse în mici sate turcești, printre munții Kackar, lângă granița turco-georgiană", se mai spune în articol. Autorii artcolului sustin că Mănăstirea Oshki (963-973), din provincia Erzurum, unul dintre cele mai mari lacasuri ortodoxe georgiene, se afla în pericol, intrucat aceasta mănăstire intinsa, în formă de cruce, acum este practic fara acoperiș, insa deși descoperita ea mai subliniază inca splendoarea cupolei centrale.
„Neînțelegerile între guvernele turc și georgian, legate de modul de acționare în raport cu restaurarea mănăstirii parasite, aflata în stare de neglijare" fac astfel incat elementele marete ale Oshki sa dispara încet. Articolul aminteste că Biserica Ișan, din apropierea satului Arpacık, menționata pentru prima dată într-un manuscris georgian din anul 951 al erei noastre, a suferit o soartă mai dura decât cea a neglijarii: restaurarea intamplatoare. Astfel, intre pietrele medievale se afla deja inclusa piatra de factura moderna, biserica fiind acoperita mai nou cu tigle rosii, inegale, invecinandu-se cu un sit arheologic excavat neglijent, "dezvăluind abordarea hazardata a conservarii monumentelor care predomină în regiune".
În ceea ce privește Biserica Dörtkilise, din orașul Yusufeli, frescele sfinților creștini ortodocși au dispărut, zidurile fiind profanate in partea lor inferioara, cu graffiti. În plus, resturile aflate in incinta bisericii dezvaluie "faptul că biserica ar fi fost folosita recent drept hambar“. Autorii subliniaza ca, daca nu va fi pus in aplicare un un plan de conservare coerent, soarta acestor minuni arhitecturale rămâne una incerta.
sursa lonews.ro
