Celui care revine în satul Chircăieştii Noi, raionul Căuşeni, îi va fi greu să recunoască biserica Adormirea Maicii Domnului din localitate. Intrarea în sfântul locaş a fost renovată, lărgită şi acoperită cu teracotă, precum şi larga alee de la intrare, în curte a apărut o casă parohială, au fost procurate şase clopote noi, strălucitoare, în locul unor icoane vechi, unele pictate, evident, de amatori înfrumuseţează pereţii altele care-ţi răpesc privirea prin frumuseţea lor.
Lucrări de reparaţie sunt demarate pe teritoriul adiacent şi în altar. Renovarea bisericii a început odată cu venirea tânărului şi energicului preot Ioan Bacal. El a lăsat satul lui de baştină – Sălcuţa, unde era preţuit ca lucrător al bisericii şi ca profesor de religie, spre a se stabili în micuţul şi, într-un fel izolatul sătuc Chircăieştii Noi. În felul acesta a fost pus capăt unei proaste tradiţii – satul să beneficieze doar de serviciile unor preoţi care veneau din alte localităţi, uneori îndepărtate, şi numai la sărbători sau la unele trebuinţe.
Duhovnicul trebuie să se afle lângă enoriaşii săi, şi-a zis părintele Ioan Bacal şi împreună cu preoteasa Olga a pus temelie unei căsuţe în ograda bisericii. Aici s-a născut şi primul lor copil, fiica Maria, care va fi chircăieşteancă. Acest guguştiuc de fată, prin prezenţa sa, i-a sugerat preotului Ioan Bacal un gând – să amenajeze pe teritoriul bisericii un loc de joacă pentru copii. Trebuie să-i lăsăm pe copii să vină la Domnul. Lucrările vor fi îndeplinite în vara aceasta.
Planurile de viitor ale preotului paroh nu iau sfârşit aici. El gândeşte să ridice o bisericuţă şi în satul vecin Baurci pe care îl are de asemenea în grijă. Creştinilor de aici le vine greu, mai ales iarna sau pe timp de zloată să vină la Chircăieştii Noi şi ar vrea să aibă un locaş sfânt al lor, oricât de mic ar fi el.
În predicile sale în faţa creştinilor părintele Ioan pune accentul pe o problemă durută – dezbinarea în credinţă. Această dezbinare a intervenit pe mai multe planuri. În primul rând lipsa unui preot localnic a permis o activizare fără precedent a grupărilor sectare. Ele au rupt într-un fel tradiţiile creştine ale neamului nostru aducând multe elemente străine ori erezii ariene.
Nu a fost benefică pentru sat şi oscilarea creştinilor în spaţiul dintre două mitropolii. Coeziunea creştină urmează să fie înfăptuită. Credem că lucrul acesta se va întâmpla. Părintele Ioan Bacal, preoteasa Olga sunt bine pregătiţi pentru această dificilă misiune. Ambii au studii superioare şi o înţelepciune nativă ce le permite să vorbească pe înţeles cu orice creştin. S-au mai impus şi printr-un comportament impecabil, devenind exemplu bun de urmat în localitate.
Vladimitr SĂRĂTILĂ
