El rămâne soţul meu…

719

Ecaterina Jagello era soţia principelui finlandez Wasa. Când acesta, acuzat de înaltă trădare, a fost condamnat la închisoare pe viaţă, îl rugă pe regele suedez Heinrich să poată împărţi cu soţia sa perioada de detenţie.

Regele se îngrozi şi căută s-o convingă pe prinţesă să uite de soţul ei: "Ştiţi că soţul dumneavoastră nu va mai putea vedea niciodată lumina zilei?". "Ştiu, maiestate!". "Ştiţi, de asemenea, că nu mai este tratat ca principe, ci ca trădător?". "Da, ştiu, dar indiferent dacă este liber sau închis, vinovat sau nevinovat, el rămâne, totuşi, soţul meu". "Dar după toate cele întâmplate nu vă mai leagă nimic de el. Acum sunteţi liberă!".

Ecaterina îşi scoase verigheta din deget şi o arătă regelui, spunându-i: "Citiţi, maiestate!". Pe verighetă erau scrise doar două cuvinte în latină: mors sola (Numai moartea ne poate despărţi!). Şi Ecaterina merse cu soţul ei la închisoare şi împărtăşi cu el 17 ani grei de suferinţă şi de lipsuri, până când regele Heinrich a murit şi soţul ei a fost eliberat.


Articolul Precedent
Articole Asemănătoare
1485

Dumnezeu i-a socotit dragostea ca o nevointă

Părinte, dar femeia este slugă, să îl asculte pe bărbat? l-a întrebat odată o femeie pe părintele Ioan. – Nu e slugă. Îl ascultă în cele bune, tocmai pentru că Dumnezeu a lăsat ca bărbatul să fie cap femeii. Dar bărbatul credincios, nu necredincios. Că cel necredincios nu este în stare să se conducă nici […]

Articole postate de același autor
154

Blestemul, chiar dacă e politicos, e tot blestem

 – Părinte, este corect să spună cineva despre cel ce l-a nedreptăţit: „Dumnezeu să-i răsplătească”? – Cel ce spune aşa este batjocorit de cel viclean şi nu înţelege că în felul acesta se blesteamă într-un mod politicos. Sunt unii care spun că sunt sensibili şi au dragoste şi fineţe duhovnicească şi pot suporta nedreptăţile ce […]