Actualitate

El rămâne soţul meu…

111

Ecaterina Jagello era soţia principelui finlandez Wasa. Când acesta, acuzat de înaltă trădare, a fost condamnat la închisoare pe viaţă, îl rugă pe regele suedez Heinrich să poată împărţi cu soţia sa perioada de detenţie.

Regele se îngrozi şi căută s-o convingă pe prinţesă să uite de soţul ei: "Ştiţi că soţul dumneavoastră nu va mai putea vedea niciodată lumina zilei?". "Ştiu, maiestate!". "Ştiţi, de asemenea, că nu mai este tratat ca principe, ci ca trădător?". "Da, ştiu, dar indiferent dacă este liber sau închis, vinovat sau nevinovat, el rămâne, totuşi, soţul meu". "Dar după toate cele întâmplate nu vă mai leagă nimic de el. Acum sunteţi liberă!".

Ecaterina îşi scoase verigheta din deget şi o arătă regelui, spunându-i: "Citiţi, maiestate!". Pe verighetă erau scrise doar două cuvinte în latină: mors sola (Numai moartea ne poate despărţi!). Şi Ecaterina merse cu soţul ei la închisoare şi împărtăşi cu el 17 ani grei de suferinţă şi de lipsuri, până când regele Heinrich a murit şi soţul ei a fost eliberat.


Articolul Precedent
Articole Asemănătoare
306

„Noi te vrem sfânt!“

A vorbi despre sfinţenie în lumea în care trăim e un lucru dificil. Şi asta pentru că întâlnim atât de rar oameni pe care i-am putea numi sfinţi. Totuşi, porunca dumnezeiască pe care o găsim în Vechiul Testament la Cartea Leviticului capitolul 11, 44, repetată de Sfântul Apostol Petru în prima sa epistolă, ne spune: […]

Articole postate de același autor
7886

Milostenia este o stare de suflet, nu contabilitate

Nici vântul, nici soarele nu sunt bune oricând, ci doar atunci când avem nevoie de ele: soarele ne bucură într-o zi geroasă, iar o adiere de vânt ne mângâie într-o zi prea călduroasă. Altminteri, oamenii mor și de prea mult vânt, așa cum mor de prea mult soare. Ca și căldura, ca și o adiere […]