- Dar cum să se poarte femeia în această perioadă cu cei care îi fac curte? Fiindcă pe de o parte lucrul acesta este plăcut, dar pe de altă parte provoacă amintiri și stârnește durere.
- Să comunice cu ei prietenește – pur și simplu să comunice, fără să lase în voia fanteziei și să-i “probeze” ca pe niște posibili soți. Iar cel ce poate să devină din prieten soț va fi alături.
- Foarte des oamenii se tem de singurătate după ce au rupt o relație. Și mai des încep una de frica singurătății. Cum să facem față acestei frici?
- Iată un exemplu din practică. O pereche se întâlneade vreo cinci ani, dar nu puteau să ia hotărârea de a întemeia o familie. În pofida faptului că aveau în comun multe lucruri, nu exista o motivație fermă ca ei să-și unească viețile: aveau prea multe pretenții unul față de celălalt, fiecare se gândea doar la sine. Se temeau să recunoască până și față de ei înșiși că forța de atracție dintre ei este teama singurătății. La întrebarea mea: “De ce vreți să vă întemeiați o familie?”, ea spunea că are deja 40 de ani și că deocamdată poate să-și poarte de grijă, dar că se teme că peste câțiva ani va rămâne singură cu problemele și bolile sale. Această pereche se întâlnea când și când, și ea era îngrijorată de faptul că lui nu-i trebuie pentru altceva decât ca el să aibă pe cineva alături atunci când îi trebuie. Așadar, fiecare dintre ei rămânea în această relație pentru ca dacă ceva merge prost să aibă cui suna ca să simtă că nu e singur. Să zicem că au întemeiat, totuși o familie. Întrucât nu au dezvoltat în ei înșiși capacitatea de compasiune și de grijă față de celălalt, le va fi greu să înțeleagă de ce sunt împreună. Dar dacă ei erau împreună și totodată separați, cum să nu fie tot mai puternic în ei sentimental singurătății? Și atunci va avea loc o dramă personal și mai mare, divorțul fiind o posbilă consecință.
- Ce este, deci, de făcut cu frica singurătății?
- Trebuie să te căsătorești nu pentru că te temi că vei rămâne singur, ci pentru că prețuiești omul care este alături de tine. Ai neapărată nevoie de el, fiindcă nu îl consideri un apendice gratuit la viața ta, ci el reprezintă o parte din tine.
Adeseori, fricile apar în legătură cu gândurile noastre la viitor: de obicei, necunoscutul ne sperie, și la nivelul sentimentelor apare anxietatea, iar la nivelul mental apare gândul:”Ce o să mă fac singur? Cine o să fie cu mine?“ Fricile care dau buzna in inima noastră trebuie recunoscute după aceste întrebări. De pildă, simt că mă doboară frica: “Dacă nu o să am noroc, dacă o să rămân singur(ă)?” Trebuie să fim mereu atenți, să nu permitem acestor gânduri să ne umple sufletul, să-l păzim. Frica apare la nivelul emoțiilor mărunte: tulburare, anxietate. După aceea ne mirăm: cum să facem față panicii? Dar panicii i-a premers anxietatea, anxietății i-a premers o tulburare greu de sesizat. Trebuie să ne oprim la timp, să ne spunem: “Stop!” și să băgăm în priză bunul simț, să înțelegm că mai bine e să rămânem doar cu singurătate decât să fim apăsați și de singurătate, și de nemulțumire față de un om pe care nu-l iubim.
Femeia de care am vorbit mai sus și-a dat seama că singurătatea este o motivație greșită pentru întemeierea unei familii. Pentru a scăpa de tensiune și de anxietatea de singurătate s-a dus să ajute copiii dintr-un orfelinat. Acolo s-a simțit necesară și solicitată. Nivelul anxietății ei s-a redus, și acum poate să abordeze mai obiectiv, mai lucid și mai calm alegerea soțului.
-Există semne după care un asemenea om poate să își dea seama că este gata de o relație nouă?
Mie mi se pare că semnul acesta este plinătatea lăuntrică. La muncă nu rămân în urmă? Cum comunic cu prietenii? Aceștia nu găsesc că sunt posac? Integrarea în societate atestă că sunt sănătos.
Cea mai importantă componentă a existenței noastre este starea noastră lăuntrică. Dacă atunci când suntem singuri dialogăm cu noi înșine în mod nedistructiv, dacă comunicăm cu Dumnezeu, este normal – dar dacă comunicăm cu un trecut virtual, este rău: asta înseamnă că nu ne-am refăcut încă.
Într-adevăr, omul are capacitatea de a se atașa de cineva. Se va lipi omul de femeia sa. Probabil că aceasta este o necesitate organică. Să nu vă pierdeți nădejdea că vă veți găsi jumătatea de care vă veți putea lipi!
Dragostea adevărată, Taina Dragostei înainte și după căsătorie; Editura Sophia; București, pag. 150-152
