Astăzi au fost pomeniți Sfinții 40 de mucenici din Sevastia. Patruzeci de oameni care au ales să nu se lepede de credință, chiar cu prețul vieții. Au stat în apa înghețată, știind că fiecare clipă le putea fi ultima. Le-a fost frică? Probabil că da. Dar, în ciuda fricii, au ales să rămână în Hristos.
Privind la ei, gândul merge, fără să vrem, spre viața noastră. Nu mai suntem puși în fața unor astfel de încercări. Dar cât de greu ne este să rămânem statornici în lucruri mici. Să nu cedăm ușor în fața comodității. Să nu schimbăm adevărul pe acceptarea celor din jur.
Trăim într-o lume în care nu ni se ia credința cu forța. Și ar trebui să ne bucurăm. Doar că ea ni se subțiază, încet, prin nepăsare. Nu prin prigoana vrăjmașului, ci prin lehamitea proprie. Și, fără să ne dăm seama, ajungem să pierdem prin aceste multe renunțări mici.
Poate că astăzi nu suntem chemați să stăm în apa înghețată. Dar suntem chemați să rămânem, fiecare, în locul nostru: în adevăr, în bunătate, în credință.
Să ne ajute Domnul să nu ne lepădăm de El în lucrurile mici, pentru ca, atunci când va fi nevoie, să putem rămâne statornici și în cele mari.
Pr. Octavian Moșin
