Astăzi mi-au fost gândurile la atâția tineri frumoși pe care îi avem în jurul nostru. Mulți au venit la studii din diferite zone ale republicii. Unii au primit o aleasă educație în familiile și parohiile din care provin. Îi vedem, uneori, intrând în biserică, simțind nevoia rugăciunii și a comuniunii cu semeni de același duh, adică cu frică de Dumnezeu. Însă, din păcate, majoritatea rămân în afara Bisericii.
Pe unii tineri îi aduc chiar părinții atunci când îi lasă la studii, sfătuindu-i să se lege de biserică, de un duhovnic, să nu se piardă în valurile provocatoare și ispititoare ale tinereții.
Mulți dintre tineri, fiind căldicei în credință, rar reușesc să se statornicească: să înceapă postul, rugăciunea, să râvnească o viață duhovnicească. Este un efort care, la această etapă a vieții, îi face adesea să se simtă neputincioși, cu atât mai mult cu cât nu sunt mulți prieteni în preajmă care să împărtășească același duh al unei vieți smerite și cumpătate.
De aceea, dacă în această clipă există un tânăr aflat în căutarea lui Dumnezeu, care simte chemarea Domnului de a-și schimba viața, care are o sete după cele sfinte, să îndrăznească și să intre în biserică. Cu siguranță ne poate scrie sau ne poate contacta direct, pentru a-l încuraja, sprijini, îndruma, explica — într-un cuvânt, pentru a da curs acestei chemări și a depăși fricile și stereotipurile.
Nu vă fie frică, dragi tineri. Dobândiți curaj întru Domnul. Râvniți și trăiți o viață curată, cu sens și adâncime sufletească.
Pr. Octavian Moșin





