Modelul afacerilor „perfecte”

4453

Zilele de Miercuri și Joi din Săptămâna Patimilor se tot vorbește despre „eroismul” lui Iuda. Să faci una ca asta trebuie să ai tupeu și „curaj”. De fapt orice trădare poartă în sine o îndreptățire și o întreagă filosofie. Cert e că trădarea întotdeauna are un gust dulceag. Dar noi vorbim într-așa fel, de parcă timpurile s-au schimbat, iar noi nu suntem cu pufușor pe botișor…

Oamenii, neputând suporta pustietatea lăuntrică, întotdeauna au căutat o împlinire. Doi toți suntem în căutare. Nu în zădar Mântuitorul Hristos ne spune: „Căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui şi toate acestea se vor adăuga vouă”.(Matei 6. 33) (de fapt noi la nebunie dorim și insistăm ca El să „joace” după regulile noastre)

Unii deschid o afacere pentru ca să-și întrețină familia. „Plângătorii” neamului, jurnaliștii, ne amintesc de câte ori au posibilitatea s-o facă, dar asta nu ne-o interzice Hristos. El a mustrat apostolii doar atunci când Petru I-a zis: „Iată noi am lăsat toate şi Ţi-am urmat Ţie. Ce răsplată vom avea?” (Matei 19.27)
Alții deschid afacere pentru că le place să se târguiască… Viața asta e un târg imens unde poți vinde și cumpăra orice și unde auzi tot felul de minciuni sau zvonuri. Bine a zis cine a zis: „Восток — дело тонкое” (Estul – e un lucru delicat).

Dacă citim atent Evanghelia, vedem ca nu doar Iuda era preocupat de afaceri. Mântuitorul merge spre Ierusalim ca să fie dat în mâinile oamenilor păcătoși, insă doi dintre ucenici, Iacov și Ioan, prin intermediul mamei lor, cer lui Iisus ca să stea unul dea dreapta și altul dea stânga întru slava Lui. (Marcu 10. 37) Și tânărul bogat căuta cumva să dobândească Împărăția Cerurilor, ca restul toate le avea. După ce a săturat multimea cu cele cinci pâini și doi pești Hristos merge în Capernaum. Gloata (altfel n-ai cum să-i spui) merge după El. Dar primește un răspuns dur: „Mă căutaţi nu pentru că aţi văzut minuni, ci pentru că aţi mâncat din pâini şi v-aţi săturat. Lucraţi nu pentru mâncarea cea pieritoare, ci pentru mâncarea ce rămâne spre viaţa veşnică.” (Ioan 6. 26-27)

Sigur ceea ce a făcut Iuda le întrece pe toate. Dar să nu credem că noi suntem altfel. În limbajul contemporan toate acestea se numesc business planuri sau tehnici manageriale. Ele nu trebuie să fie o temă de gândire doar în aceste zile, ci pentru toată viața. Și să nu uităm că Pilat a căutat cumva să evite crima. Pe Hristos L-au trădat și L-au vândut ai Lui…

Costache Ioanid scria:

Nu-i singur Iuda vinovat

de sângele ce se dădu.

Nici marii preoţi, nici Pilat,

ci lumea-ntreagă, prin păcat!

Şi eu, şi tu…

Arhim. Augustin Zaborosciuc

 


Articolul Precedent
Articole Asemănătoare
4104

Ce va face Biserica după sărbători?

Sărbătorile în Biserică au un loc aparte. Unul important, dar și paradoxal. Îi spunem important pentru că Biserica niciodată n-a ieșit din sărbătoare. Întreaga Ei existență e o sărbătoare continuă. Dar paradoxal îl numim pentru că în afară de sărbătorile Împărătești și câteva din cele Mari, celelalte, omenește vorbind, sunt zi de doliu. În majoritatea […]

Articole postate de același autor
3253

Tragicul zilelor noastre e că permanent suntem tentați să transformăm sărbătorie în evenimente, iar evenimentele în știri

Pentru noi cei care permanent ne rotim împrejurul axei „vechi-testamentară”, evitând de fiecare dată o închinare în Duh și Adevăr, Biserica ne rânduiește perioade premergătoare Postului și Sărbătorilor Împărătești. Ce nu observăm noi e că prin acestea ( sărbători, posturi) ni se amintește de fiecare dată despre o postire și o sărbătoare continuă. Biserica niciodată […]