Acum părinţii îşi orientează de timpuriu copiii spre poziţia de lider. Cum vedeţi acest lucru?
Da, acum li se bagă în cap adesea de la vârsta de doi-trei ani: „Trebuie să fii cel mai grozav (cea mai grozavă)... Ai cei mai frumoşi cercei, cea mai frumoasă rochie... Eşti mai tare decât toți”. Or, o asemenea orientare este absolut anormală!
De ce?
Fie şi din cauza simplului fapt că există un înţeles general acceptat al cuvântului „lider”. Liderul este un om care a meritat dreptul de a fi primul, şi-a câştigat respectul celor din jur. El este profesionist într-o anumită sferă - într-una singură, subliniez! Pe lângă asta, el ştie să ajungă la un acord, să cedeze atunci când trebuie, să controleze situaţia, să comunice, să-i susţină cu tact pe ceilalţi - dar pentru a dezvolta în copil aceste trăsături nu trebuie să i se bage în cap că este cel mai grozav!
Trebuie învăţat să colaboreze, să se joace cu ceilalţi copii fără să intre în conflict cu ei, să fie calm atunci când pierde, să fie milos cu oamenii. Or, orientarea precoce spre poziţia de lider, dimpotrivă, îi închide calea spre dobândirea acestor calităţi. Copilul se nevrotizează, întrucât se vede permanent pe sine în opoziţie cu ceilalţi, începe să invidieze, să se teamă că cineva o să-l întreacă.
Există şi alt pericol. Orientarea precoce spre poziţia de lider se manifestă prin cultul lucrurilor. Cum se poate distinge copilul? Prin ceea ce posedă: printr-o jucărie frumoasă, prin haine şi aşa mai departe. Iar calităţile umane de lider rămân pentru copil „în afara tabloului”. De aceea, preşcolarii consideră că cel mai grozav este cel ce are multe jucării la modă ori e bun la bătaie. (Psiholog Irina Karpenko)
(Educarea copilului: sfaturi ale duhovnicilor și psihologilor ortodocși, traducere din limba rusă de Adrian Tănăsescu-Vlas, București, Editura Sophia, 2013, pp. 121-122)
