Mii de turci s-a adunat, vineri, 24 iulie 2020, în jurul fostei catedrale Sfânta Sofia pentru a participa, în prezența președintelui Recep Tayyip Erdogan, la prima rugăciune după reconvertirea în moschee a acestei clădiri emblematice din Istanbul. În semn de protest, în Grecia, bisericile ortodoxe au bătut clopotele și au coborât steagurile în bernă. Arhiepiscopul Atenei și al Greciei, Ieronymos, a spus că transformarea leagănului Ortodoxiei Grecești în moschee este „un sacrilegiu”.
La 10 iulie 2020, liderul de la Ankara a decis să remită fosta bazilică cultului musulman, după ce o hotărâre judecătorească i-a revocat statutul de muzeu.
Recitări coranice au avut loc dimineață, începînd cu ora 10, la catedrala Sfânta Sofia, înainte de rugăciunile de vineri la care au fost invitați mai mulți înalți oficiali străini. Ca măsură de precauție, autoritățile au indicat că maximum o mie de credincioși se vor putea ruga în interiorul moscheii. Dar mulți oameni se vor putea reculege în jurul clădirii.
În fața afluxului de credincioși musulmani, dintre care unii nu au purtat măști de protecție, guvernatorul din Istanbul, Ali Yerlikaya, a spus că spațiile prevăzute în exteriorul Sfintei Sofia sunt pline.
Pentru numeroși observatori, transformarea Sfintei Sofia în moschee de către Erdogan reprezintă o modalitate de a reface baza sa electorală conservatoare și naționalistă în contextul dificultăților economice agravate de pandemie. Luând această decizie, șeful statului, adesea acuzat de derivă islamistă, atacă de asemenea moștenirea fondatorului Republicii, Mustafa Kemal, care a transformat Sfânta Sofia în muzeu, în 1935, pentru a deveni emblema unei Turcii laice.
Ca un simbol, Erdogan a ales ca prima rugăciune să aibă loc cu ocazia celei de-a 97-a aniversări de la Tratatul de la Lausanne, care a fixat frontierele Turciei moderne și pe care președintele, un nostalgic al Imperiului otoman, solicită adesea să fie revizuit.
Soarta mozaicurilor bizantine care se află în interiorul monumentului și care erau acoperite cu ipsos în epoca otomană, îi preocupă în special pe istorici. Autoritatea Afacerilor religioase (Diyanet) a afirmat că ele vor fi ascunse după perdele doar în timpul rugăciunilor, islamul interzicând reprezentările figurative.
Catedrala, simbol al lumii creștine, rămâne, în Turcia, strâns asociată cu capturarea Constantinopolului în 1453 de către sultanul Mehmet II, cunoscut sub numele de Cuceritorul.
O fanfară otomană a fost prezentă de altfel, în fața edificiului, vineri.
Această măsură a stârnit furia anumitor țări, în special a Greciei, care urmărește îndeaproape soarta moștenirii bizantine din Turcia. Papa Francisc a spus, de asemenea, că este „foarte întristat” de această reconversie.
Sursa: activenews.ro
