Astăzi, 15 iunie 2020, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, la Cimitirul Șerban Vodă (Bellu) din București, a avut loc o slujbă de pomenire a marelui poet român, Mihai Eminescu.
Începând cu ora 8.00, un sobor de preoți din cadrul Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane din Bucureşti a oficiat Sfânta Liturghie în capela cimitirului. Ulterior, la ora 10.00, a avut loc slujba parastasului, la mormântul poetului.
La finalul slujbei, la mormântul poetului nepereche a cărui operă învinge timpul, a fost depusă o coroană de flori din partea Bisericii Ortodoxe Române.
***
Tot în această zi, la Catedrala Patriarhală din București, la finalul Sfintei Liturghii, respectiv la ora 11.00, a fost organizată o slujbă de pomenire.
Cu acest prilej, Arhim. Clement Haralam, Eclesiarhul acestui lăcaş, a subliniat că poetul este un mare patriot şi un mare iubitor de neam.
"Eminescu este rudenia noastră, este din neamul nostru românesc, un mare patriot şi un mare iubitor de neam. Iar pe lângă acestea, Eminescu este şi simbolul culturii române. Oamenii de cultură şi învăţământul au partea lor de contribuţie la aceste două momente de sărbătoare din timpul anului: 15 ianuarie şi 15 iunie", a spus arhimandritul.
El a menţionat că, la finalul slujbei de parastas, săvârşită "în condiţii de restricţie", vor fi prezentate două dintre poeziile lui Eminescu cu un conţinut preponderent de rugăciune, aşezate pe note muzicale, în stil psaltic.
"La rugăciunile de pomenire a poetului, trecut din viaţa aceasta cu nădejdea în viaţa veşnică, pentru a simţi că Biserica Ortodoxă, pe care el a numit-o 'Mama neamului nostru românesc', nu l-a abandonat, la această rugăciune a Bisericii făcută de slujitorii Catedralei Patriarhale vom adăuga la final, ca un gest de adevărată comuniune şi rugăciune cu poetul, două rugăciuni, creaţii personale ale acestuia din timpul vieţii. Acestea reprezintă o dovadă în plus că Eminescu a fost un om religios şi s-a rugat în viaţă, mai ales Maicii Domnului. Este vorba despre două lucrări sau poezii care se intitulează: 'Răsai asupra mea' şi cealaltă 'Rugăciune' (...), aşezate pe note muzicale, în stil psaltic, bisericesc", a mai spus Arhim. Clement Haralam, Eclesiarhul Catedralei Patriarhale.
***
Au trecut 131 ani de când Mihai Eminescu, „omul deplin al culturii române“ – după cum l-a numit Constantin Noica, a trecut la cele veşnice.
La vârsta de 39 ani s-a mutat la Domnul, fiind înmormântat în cimitirul Bellu din București.
„Parcă cu o nefirească grabă, Eminescu fu așezat în mormânt sâmbătă. Nu ştim ce a împiedicat oficierea slujbei de înmormântare după Sfânta Liturghie slujită dimineață în biserica Sf. Gheorghe cel Nou, acolo unde a fost depus sicriul în care zăcea, „nemuritor și rece” Eminescu”, relata arhim. Mihail Daniliuc într-un articol publicat pe doxologia.ro.
Augustin Z. N. Pop, în cartea Pe urmele lui Mihai Eminescu, spune că acea zi a fost ploioasă şi mohorâtă.
Eminescu i-a impresionat pe contemporani prin inteligența, memoria, cultura la nivel european și farmecul limbajului.
George Călinescu l-a numit poetul nepereche a cărui operă învinge timpul. Şi a avut dreptate.
Ca o recunoaștere a geniului operei sale, ziua sa de naștere a fost declarată în anul 2010 Ziua Culturii Naționale.
***
Mihai Eminescu s-a născut în 15 ianuarie 1850 în Botoșani și a fost poet, prozator și jurnalist român, considerat de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. A fost un aprig apărător al ortodoxiei și dreptei credințe.
A publicat pentru prima dată la 16 ani, iar trei ani mai târziu a plecat la studii în Viena. În timpul vieții s-a remarcat printr-o activitate publicistică prodigioasă.
Manuscrisele sale, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședinta din 25 ianuarie 1902.
A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.
Sursa foto: basilica.ro
