Sfintele Taine şi o poveste adevărată din zilele noastre

3888

Există astăzi în rândul unor credincioşi o teamă că împărtăşirea din acelaşi potir cu Sfintele Taine ale lui Hristos ar putea fi un „procedeu neigienic”, care să ducă la contractarea sau chiar răspândirea unor boli. Aceasta este o frică lipsită de evlavie, cu totul alta decât „frica lui Dumnezeu” cu care îi cheamă preotul pe dreptslăvitori să se apropie de Sfântul Potir.

În acest context, unul din glasurile răsunătoare ale Ortodoxiei de astăzi, Mitropolitul grec Nicolae al Mesoghiei, a simţit nevoia să întărească câteva lucruri pe care s-ar zice că unii le-au uitat sau le trec cu vederea:

„De secole se împărtăşesc creştinii, bolnavi sau sănătoşi, din acelaşi potir, cu aceeaşi linguriţă – niciodată nu se spală, niciodată nu se curăţă şi niciodată nu s-a observat nimic, nici o îmbolnăvire. Preoţii spitalelor împărtăşesc credincioşii şi bolnavii, iar acestora nu li se întâmplă nimic. Sfânta Împărtăşanie este tot ce-i mai sfânt în Biserica noastră, cel mai bun medicament pentru trup şi suflet. Aceasta este cea mai mare învăţătură şi experienţă a Bisericii noastre. La câţi nu cred în minunea Învierii Domnului, la câţi ironizează naşterea Lui din Fecioară, la câţi tăgăduiesc buna mireasmă a sfintelor moaşte, la câţi desconsideră sfintele moaşte, la câţi uneltesc împotriva Bisericii noastre, la câţi cer să dispară şi cea mai mică urmă de credinţă din sufletele noastre – firesc este să încerce să se folosească şi de această nouă gripă ca să se ia de Sfânta noastră Împărtăşanie.

Faptul că Anglicanii şi Catolicii au hotărât să prevină transmiterea prin împărtăşanie a bolii în Anglia şi Noua Zeelandă arată imensa distanţă dintre Biserica noastră Ortodoxă (care este euharistică, care trăieşte, crede şi propovăduieşte Taina) şi celelalte grupări religioase (care, fără să vrea, acceptă astfel lipsa Duhului şi a lucrării lui Dumnezeu în aşa-zisele lor taine, precum şi lipsa lor de identitate bisericească).

Viaţa fără Sfintele Taine seamănă cu o boală gravă fără medicament. Din păcate, marea problemă nu este acest virus al gripei porcine, aşa cum susţin unii şi presa, şi nici virusul panicii mondiale, aşa cum susţin colegiile medicale, ci este virusul lipsei de evlavie şi microbul puţinei credinţe. Şi cea mai bună injecţie este participarea noastră fără datorii şi cu conştiinţa curată la Taina Sfintei Împărtăşanii”.

Şi iată că Dumnezeu a rânduit, pentru întărirea celor slabi în credinţă şi bucuria tuturor dreptslăvitorilor, o întâmplare care să vădească că Sfintele Taine sunt cu adevărat lucrătoare „spre tămăduirea sufletului şi a trupului”. În luna iunie 2009, pe pagina de internet a parohiei ortodoxe Bunavestire din Cranston, Rhode Island (S.U.A.), printre multe alte ştiri, evenimente şi anunţuri, este relatată şi povestea unei minuni: povestea unei tinere care nu credea în taina Sfintei Euharistii.

Taja Ray, de 19 ani, enoriaşă a parohiei mai sus-amintite, avea de aproape întreaga viaţă o severă condiţie patologică neurologică. În ultimii ani, de la mutarea în Rhode Island, starea ei s-a înrăutăţit progresiv.
În urma investigaţiilor medicale, s-a descoperit că suferă de o malnutriţie cauzată de boala celiacă, pe care o avea de la naştere, fără să ştie – adică organismul ei nu poate procesa glutenul din făina de cereale. Mai exact, organismul respinge glutenul în intestine şi intestinele încetează să mai absoarbă nutrienţi. Tratamentul în acest caz este unul dietetic: regim fără gluten, excluzându-se făinile de grâu, de secară şi de orz, precum şi toate alimentele care le conţin (pâine, biscuiţi, paste făinoase etc.). Regimul trebuie urmat întreaga viaţă.

Într-o Duminică, Taja Ray s-a pregătit împreună cu familia ei să se împărtăşească. Însă, înspăimântată de ultimele crize violente prin care a trecut din cauza bolii – ameţeală, stare confuză, senzaţie de paralizie a picioarelor şi, probabil, a suferit chiar şi un atac de cord! – a vrut să refuze împărtăşania, zicându-şi că pâinea din Sfântul Potir conţine gluten.
Mama ei, însă, care a petrecut toţi cei 19 ani în rugăciune pentru fiica sa, a încurajat-o să se împărtăşească fără ezitare. „Niciodată Dumnezeu nu-i dă cuiva o boală care să nu-i îngăduie să se aproprie de Sfânta Euharistie” – i-a şoptit ea. Cu teama că ar putea suferi mai multe zile la rând, Taja a ascultat-o totuşi pe mama ei şi s-a împărtăşit. Ba, mai mult, a luat apoi şi anaforă. A aşteptat apoi resemnată să i se facă rău şi să fie dusă la spital.

Dar, spre marea uimire a fetei, s-a săvârşit o minune în acea zi obişnuită de Duminică: nu a păţit nimic toata ziua! De atunci, această minune se repeta de fiecare dată când primeşte Sfânta Euharistie sau anafura – pe când, dacă înghite accidental alimente ce conţin gluten, are nevoie de internare de urgenţă.

Aceasta este, iată, Biserica Ortodoxă, Biserica lui Hristos, pe care porţile iadului nu o vor birui, cu atât mai puţin vreo boală, vreun microb sau pandemie de gripa porcina – sau orice nume ar avea ea!

Articol apărut în Revista Familia Ortodoxă nr.8


Articole Asemănătoare
2512

Dumnezeu se ocupă de mântuirea oamenilor, nu noi

Cum putem ajuta pe cineva care este botezat, dar merge foarte rar la biserică, ca să cunoască puterea credinței? Numai și numai rugându-te. O doamnă se plângea unui părinte: „Părinte, așa mă rog de el să vină la biserică!”. Și părintele-i zice: „Doamnă, nu te mai ruga de el, roagă-te pentru el”. Când vrem să-i […]

Articole postate de același autor
234

Zi de aleasă bucurie duhovnicească pentru credincioşii parohiei „Acoperământul Maicii Domnului” din s. Mitoc r-nul Orhei

Astăzi 26 noiembrie 2018 în ziua prăznuirii Sfântului Ioan Gură de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului – credincioșii parohiei „Acoperământul Maicii Domnului” din s. Mitoc, raionul Orhei, au trăit alese momente de bucurie duhovnicească, deoarece lăcaşul lor de cult, după ample lucrări de renovare interioară din cauza unui incendiu de proporții mari nefericit pentru comunitate, cu binecuvântarea […]