Actualitate

Seri duhovnicești în alt format – Acatistul Maicii Domnului ,,Portărița’’

3917

În seara zilei de miercuri, 24 februarie, programul Serilor Duhovnicești s-a derulat cu mici modificări. Tradiționalul Acatist al Sfântului Duh a fost înlocuit cu Acatistul Maicii Domnului de la mănăstirea Iviron (Sfântul Munte Athos), cunoscută sub numele Portărița, căci ziua de joi, 25 februarie este închinată cinstirii acestei icoane.

Printre numeroasele chipuri prin care s-a făcut cunoscută Maica Domnului, icoana respectivă este una dintre cele mai cinstite. În timpul predicii, părintele-paroh Octavian Moșin a amintit că printre cele mai vechi icoane păstrate în biserica ,,Întâmpinarea Domnului’’, USM, este cea a Maicii Domnului Portărița. Ea este un dar adus de pe muntele Athos, fiind îndrăgită de enoriași, care au mărturisit despre puterea ei făcătoarea de minuni, fapt consemnat încă din perioada interbelică.

Părintele a explicat semnificația închinării la icoane, în contextul diferitor dispute în privința subiectului, apărute de-a lungul istoriei. Această cinstire trebuie înțeleasă drept o trecere de la chip la prototip. Creștinul nu se închină lemnului, ci persoanei reprezentate pe el. Astfel, biserica ortodoxă aduce adorație Domnului, preavenerare Maicii Domnului, venerare sfinților, admițând închinarea la sfintele moaște, icoane, simbolul crucii.

Bucură-te, Portariță bună, care deschizi credincioșilor ușile Raiului!


Articole Asemănătoare
20

Vrednici slujitori de altă dată în memoria urmaşilor – prot. Gheorghe Muscinschi

  Chiar în preajma bisericii „Tuturor Sfinţilor” din cimitirul central al capitalei am descoperit o bătrânică care se ruga lângă nişte morminte. Un chip atât de senin, deşi timpul era cam noros şi cerul lăcrăma. M-am apropiat şi am salutat-o, răspunzându-mi cu atâta evlavie şi căldură. Mi-a mărturisit că este Eugenia, de 84 de ani, […]

Articole postate de același autor
43

Când diavolul dă năvală, este cel mai mare pericol

Odată, înainte de a mă împărtăși, sâmbăta, când să fac rugăciuni, au început a veni: prima dată patimi trupești, gânduri, chipuri muierești… Și-am început a le scuipa, dar degeaba; am început să fac metanii, tot degeaba. Până la urmă mă dureau și tâmplele, nu mai puteam. Mă gândeam să-i leg în numele lui Hristos, și-atunci […]