Scopul este să vedem în soţia noastră ceea ce Hristos a văzut în Biserică

4947

Dacă vezi femeia numai prin prisma sexului şi nu a afectivităţii ei, atunci nu am realizat nimic, pentru că o soţie, când pregăteşte ciorba şi taie mărar şi mai pune ceva pe acolo, lucrul ăsta îl face cu afecţiune; apoi, când vii la masă tu, ca soţ şi îţi aşază farfuria în faţă (sau îţi pui singur, dacă ai un pic de bun simţ, pentru că ea este ocupată), tu mănânci o mâncare plină de afecţiune. Dacă nu se întâmplă lucrul ăsta, atunci nu mai este cazul să ne căsătorim, pentru că putem mânca o ciorbă poate mai bună şi mai diversificată la restaurant, iar dacă vreţi, pentru rufe există spălătorii.

Scopul este să vedem în soţia noastră ceea ce Hristos a văzut în Biserică. Şi dacă reuşim acest lucru, atunci totul este bine. Dacă însă o folosim pe soţia noastră (în creştinism, după 2 milenii de creştinism) ca obiect de plăcere, închipuiţi-vă unde ne situăm în istorie. După 2000 de ani de creştinism ne folosim soţia tot ca obiect de plăcere! Acest lucru se întâmplă încă în zilele noastre, căci ne culcăm cu soţiile noastre, dar tot ce rezultă din asta trebuie omorât. Cu mâinile noastre o ducem la clinică, la „uzina” de omorât copii. Sau acum ne-am mai deşteptat, zicem noi, îi dăm pastile anticoncepţionale şi o folosim pe soţia noastră tot ca simplu obiect de plăcere. Pentru că între noi şi ea nu există decât un singur scop: plăcerea. Aceasta este situaţia reală. Nu generalizăm, ci numai spunem aşa. Ne folosim soţiile ca obiecte de plăcere şi condamnăm păgânismul de până în Hristos, care adusese femeia în stadiul acesta.

Hristos S-a silit până la jertfă şi a ridicat-o în starea binemeritată ei, iar noi ne înjosim soţia în halul acesta. Atunci înseamnă că ea nu mai este liberă, înseamnă că noi suntem nişte libertini, înseamnă că zadarnic am fost tineri că n-am ştiut să gândim, înseamnă că zadarnic avem tinereţe.

Din Preot Nicolae Tănase, Soțul ideal, soția ideală, Editura Anastasis, Sibiu, 2011, p. 179-180


Articole Asemănătoare
389

„Oricum, dacă are ceva, eu nu fac avort, o să-l iubesc aşa cum e.” Nici nu puteam să mă gândesc că, după ce l-am simţit opt luni, trebuie să renunţ la el

Sunt multe mame care se regăsesc în astfel de clipe de cumpănă, care umbresc bucuria sarcinii şi a maternităţii – sau chair le curmă brutal după ce bebeluşul este deja foarte dezvoltat, iar legătura cu mama care îl poartă se simte deja puternică?… Mai ales în cazul femeilor care au în jur de 30 de […]

Articole postate de același autor
470

Stihuri despre post – poezie de părintele Ilie Cleopa

Cea dintâi porunc-a fost Porunca sfântului post Lui Adam şi Eva-n rai Ca să nu cadă în vai. Domnul Care i-a zidit, Acela le-a poruncit: «Din toţi pomii să mâncaţi, Dar din unul nu gustaţi. Dacă nu veţi asculta Şi din măr voi veţi gusta, Cu moarte voi veţi muri Şi din Rai vă voi […]



Urmăriți-ne pe Facebook!