Pelerinaj pe locurile unde noaptea stau la sfat sfinţii

577

Un prilej de bucurie pentru elevii și profesorii de la liceul Meșterul Manole este colaborarea fructuoasă cu colegii lor de la școala gimnazială Alexandru Ciugurencu din orașul Tulcea, România. Cu prietenii de la gimnaziul nominalizat dar şi cu administraţia liceului Grigore Moisil au fost semnate contracte de colaborare şi lucrul acesta va avea, cu certitudine, efecte benefice asupra demersului didactic din instituţiile de învăţământ parte a acestor contracte.

Totuşi, elevii şi profesorii care au efectuat această vizită de lucru nu au ratat rarisima şansă de a vizita sfintele locaşuri din zonă. În primul rând este vorba despre mănăstirea de maici Celic-Dere care a fost înălţată de Sfântul Antonie la indicaţia Maicii Domnului pe locul cu şapte izvoare. Probabil prin această alegere Maica Domnului a dorit să ne arate că Ea este, prin izvor, întruchiparea vieţii şi faptul că, la moment, din cele şapte izvoare, a rămas doar unul, ar trebui să ne pună pe gânduri. În somptuoasa biserică a mănăstirii Adormirea Maicii Domnului care a găzduit şi o şcoală de pictură, şi manufacturi, putem vedea un fantastic tablou mural ce ne redă Învierea Mântuitorului. Această icoană murală ni-l arată pe Iisus Hristos în două ipostaze. Pe primul plan Mântuitorul se ridică din criptă spre bucuria îngerilor iar pe planul al doilea, în depărtare, vedem cum Dumnezeul nostru Iisus Hristos urcă pe cărare însoţit de cei doi tâlhari care au fost răstigniţi alături de El. Sugestia ce ne-o oferă această pictură murală, în afară de existenţa vieţii după moarte, este omniprezenţa lui Dumnezeu. El se poate afla concomitent în toţi şi în toate şi aceasta este o manifestare a Măreţiei Lui.

A făcut să ne cutremurăm de puterea şi miracolul care însoţeşte icoana făcătoare de minuni care se curăţă singură. Se povesteşte că această icoană a fost adusă de un soldat care, temându-se că nu va supravieţui, a adus-o la mănăstire  Acest soldat (care, poate nici nu era soldat, ci un trimis al Domnului)  le-a spus călugărilor de la mănăstire că această icoană sau, mai exact, chipul lui Iisus de pe ea se va curăţa singur şi, în final, Mântuitorul va deschide ochii. La 200 de ani icoana este curată aproape în totalitate iar atunci, când de ea s-a apropiat un călugăr venit de departe care a trăit în curăţenie şi rugăciune Mântuitorul a deschis pentru puţin timp ochii. Cine ştie când îl vom vedea pe Iisus cu ochii deschişi şi cine ştie dacă  aceştia nu vor fi ochii Judecătorului? Concluzia finală ar fi că, dincolo de faptul că Dumnezeu ne iubeşte, trebuie să ne purificăm singuri.

O icoană de inestimabilă valoare este cea cu chipul Maicii Domnului adusă din satul basarabean Nerusai. Această icoană a fost aruncată de două ori în foc şi flăcările au fugit de la Ea. Pe timpul unui devastator război, măicuţele înfricoşate au părăsit locul şi  au ascuns cele mai de preţ icoane într-o peşteră.  Peste o vreme Maica Domnului le-a spus: Duceţi-mă în biserica mea pentru că nu voi mă păziţi pe mine, ci eu pe voi!

De aici delegaţia de la liceul nostru s-a deplasat la mănăstirea Cocoş care are o biserică ce ne convinge de marele sacrificiu al locuitorilor din această zonă. Interiorul bisericii este ornat cu icoane făcute din plăcuțe aurite de mozaic. O mie de metri pătrați de foi de aur îl copleșesc pe creștinul care vine să se închine. Ideea care se cere în acest caz este că credinţa valorează mai mult decât aurul.

Un monument care vine să ne convingă de marea vechime a  creștinătății pe aceste locuri este  bazilica paleocreştină ce a fost înălţată pe vremea împăraţilor Valens şi Valentinian (secolele IV-VI după Hristos pentru patru martiri ai creştinătăţii pe nume Zotic, Attal, Kamas şi Fillip. Bazilica a fost arătată de Dumnezeu lumii după ce a zăcut 17 secole acoperită de pământ. Mai mult, această biserică a zăcut sub crucea unor drumuri de mare importanţă, făcându-ne în final să ajungem la concluzia că noi călcăm zi de zi pe oasele martirilor. Preoţii de aici, din Niculiţel şi din alte localităţi ne-au comunicat în această zonă se întâmplă diferite minuni şi continuă să fie găsite moaştele vechilor martiri. Ne-a fost arătată o fotografie cu imaginea unei adevărate minuni. Atunci, când a fost descoperită bazilica, călugării de la mănăstirile Cocoşu şi Dervent au privegheat o noapte citind neîntrerupt Psaltirea. Pe la două de noapte unul dintre călugări a rugat să i se facă o fotografie. Când a fost developat filmul, lumea a văzut  cu mirare o rază de lumină (amintim era noapte) care pătrundea în interiorul criptei, unde se aflau raclele celor patru martiri. Minunea consta în faptul că raza de lumină pătrundea în criptă nu în linie dreaptă cum ar fi firesc pentru o rază ce  are ca sursă un izvor material, ci ondulată. E un fenomen ce  nu poate fi explicat în baza legilor fizicii.

Ulterior am auzit de la preoţii Gabriel şi Ionuţ Onea nişte relatări despre fenomene miraculoase. Persoane cunoscute din  localitate le-au vorbit că noaptea i-au auzit pe sfinţii şi martirii care le cereau oamenilor să-i scoată de sub stratul de humă şi să-i ducă acolo, unde le este locul, adică în sfintele locaşuri. Ne aşteaptă, deci, şi alte descoperiri.

Le mulţumim pentru invitație și bună organizare Dnei Nicoleta Partebună, directorul școlii gimnaziale Alexandru Ciugurencu din Tulcea și Preacucernicilor părinți din parohia Niculițel, celor care au făcut să ni se arate minunile lui Dumnezeu care ne întăresc în credinţă în El.

Vladimir SĂRĂTILĂ, jurnalist


Articole postate de același autor
2271

Se luptă îngerul păzitor cu îngerul rău să ne câştige. Ştiţi care biruie?

Se luptă îngerul păzitor cu îngerul rău să ne câştige pe noi. Şi ştiţi care biruie? Acela de partea căruia suntem noi, acela biruie! Dacă ai fost de partea diavolului, a biruit pe frumuseţea asta de înger bun, de care se spune într-un loc aşa: „Este cu neputinţă să nu mori dacă ai vedea un […]