„Părinte, iartă-mă”

5551

Ce pot sa spun e ca parintele avea forta. Cand am intrat prima oara in biserica, m-am asezat dupa cuviinta in dreapta, iar sotia mea in stanga, la oarece distanta. Dupa slujba, s-a apropiat, aratand cu degetul spre mine si apoi spre sotia mea. Din toata multimea aceea, ne-a ales doar pe noi, incat si acum ma intreb de unde stia ca suntem sot si sotie. Apoi, ne-a luat deoparte si ne-a vorbit.

Pe mine m-a certat ca nu am credinta prea multa, iar sotiei mele, careia ii scapa degetul si fusese la 5 doctori de pomana, i-a spus:

"Ma, tu esti bolnava, dar nu de doctori te faci bine. Daca vrei sa te vindeci, nu mai fa lucrul pe care l-ai facut, iar raze nici atat".

A avut dreptate parintele. Si in momentul de fata, sotia mea isi foloseste mana fara probleme. Asa era parintele - vorbea putin si cu miez. Predica insa dumnezeieste. Nu te mai saturai ascultandu-l. Apoi a disparut, anchetat la Brasov si dus doi ani la Canal, pentru ca spovedise sase partizani din munti. Niciodata parintele nu a pomenit macar in treacat despre asta. Doar tata, care a fost si el detinut politic, mi-a zis ca a stat in celula cu parintele Arsenie si acolo un gardian il tot jignea:

"Ba popa!".

Atunci s-a intors parintele si s-a uitat la el si gardianul a inceput sa se chinuie, tinandu-se cu mainile de burta. Intr-un tarziu, vazand ca durerea nu inceteaza, a zis:

"Parinte, iarta-ma"

... "De Dumnezeu sa fii iertat", i-a raspuns parintele si pe loc omul si-a revenit.

Din Mărturia lui Telu Oancea din sat Breaza – Fagaras –  Sfântul părinte Arsenie Boca, pag. 47

http://fericiticeiprigoniti.net/


Articole Asemănătoare
509

Prostia omului tot la moarte-i osândită

Aceştia sunt oamenii: nu caută pe Dumnezeu decât la necaz, – care-L caută. Căci alţii la necaz îl suduie şi astfel mai rău se afundă şi de mai mari necazuri dau, – până ce necazurile le încovoaie ceafa şi-L caută şi ei pe Dumnezeu. Situaţia stă aşa: oamenii se roagă lui Dumnezeu să-i scape de […]

Articole postate de același autor
684

Iepuraşul de Paşti

Iepuraşul propune o sărbătoarea a Paştelui impersonală, fadă, fără consistenţă, oarecum la fel ca celelalte… care nu implică prea mult efort din partea noastră pentru participare, dar care nici satisfactii adevarate nu ofera ci limitate la lumea aceasta. Învierea Domnului Hristos implică din partea noastră post, milostenie, iertare, fapte bune, schimbare sufletească, depăşirea egoismului, iubirea […]