„Nu caut, aștept. Asta nu înseamnă că mă cred vreo prințesă arogantă…”

7580

“Wow, ești singură? De ce nu-ți cauți pe cineva? Oh, cu siguranță ți-e greu să găsești pe cineva potrivit ție, nu-i așa?”

Nu, nu-mi găsesc. Știi de ce? Fiindcă nu caut. Nu pentru că nu-mi doresc să-l întâlnesc pe cel cu care îmi voi petrece restul vieții, ci pentru că aleg să nu îl caut. Nu intru pe aplicații menite să-mi găsească perechea, nu merg în cluburi pentru a agăța tipi, nu văd în orice băiat pe care îl întâlnesc un potențial iubit. Nu mă joc cu inima mea și nu sar din întâlnire în întâlnire pentru a încerca, a experimenta, a vedea cu cine îmi iese.

Nu te judec dacă procedezi în felul acesta, poate că din când în când metoda chiar funcționează și duce la ceva bun. Fiecare este liber să aleagă și primește după măsura în care cere. Nici nu mă consider mai cu moț decât ceilalți deoarece aleg diferit.

Nu caut, aștept. Asta nu înseamnă că mă cred vreo prințesă arogantă, că sunt inabordabilă, că refuz să socialez și că mă închid între patru pereți, așteptând ca viitorul soț să-mi cadă din cer, la propriu. Sau să mă trezesc cu el la ușă, pe calul alb. Nici vorbă! Aștept, și nu e nici pe departe cea mai ușoară alegere, așa cum pare în ochii unora, dar e singura pe care inima mea o dorește. De ce aștept? Pentru că mi-am încredințat stiloul poveștii mele în mâna lui Dumnezeu. Mă cunoște mai bine decât oricine, știe ce dorințe și visuri sunt în sufletul meu, știe cu ce fel de om mi-aș petrece restul vieții. Pentru că vreau o iubire pură, ce depășește orice obstacol, ce rămâne în picioare atunci când are motive să cadă. O iubire care nu mă părăsește în momentele cele mai grele, care e prezentă indiferent de circumstanțe. O iubire pentru o viață întreagă. O iubire din Dumnezeu.

Pentru că îmi doresc ca promisiunea făcută în fața altarului să nu se rupă după câțiva ani de căsnicie. Pentru că îmi doresc ca viitorii mei copii să crească cu ambii părinți și prin iubirea lor să vadă că Dumnezeu există. Pentru că nu vreau un mariaj în care să pretind că sunt fericită. Vreau să fiu cu adevărat. Pentru că vreau să împart tot ceea ce sunt și tot ceea ce am cu un singur om.

Nu cred în relații perfecte sau în oameni perfecți…ci doar în iubire. Iubirea – magie.

Și da, nici nu încape îndoială că ceea ce vreau eu este greu de găsit. Tocmai de aceea, mi-am înălțat visul către Cer…fiindcă acolo este locul în care totul este cu putință.

Ioana Sirghei


Articole Asemănătoare
11283

Ce este căsătoria?!

Astăzi m-a întrebat o colegă cum este să fii căsătorită. În primă fază am cedat impulsului de a da o definiție din perspectivă personală, tipic feminină, orientată la nivel administrativ: să fii căsătorită presupune să fii managerul unei gospodării și să ai grijă de soțul tău ca de un copil (căci mulți bărbați asta sunt), […]

Articole postate de același autor
3687

PS Siluan, Episcop de Orhei: Să nu uităm rugăciunea, pentru că sufletul care se roagă, se poate rupe de la cele pământeşti şi înălţa spre cer

Preasfinţitul Siluan, Episcop de Orhei, Vicar mitropolitan și Stareț al Sfintei Mănăstiri Curchi a celebrat  aniversarea  vârstei de 40 de ani, prilej frumos pentru a-i solicita un interviu. Preasfinţia Voastră, din cei patruzeci de ani de viaţă, mai mult de jumătate i-aţi petrecut în slujba Domnului,  ce v-a îndemnat să alegeţi calea monahismului? Dragostea faţă de Dumnezeu, […]