Actualitate

Mitropolitul Onufrie: „Noi suntem datornici față de Dumnezeu prin însăși ființa noastră. Ar trebuie mereu să ne amintim de acest lucru”

3819

 

Pentru ca Dumnezeu să ne ierte datoriile noastre, ar trebui să iertăm greșelile aproapelui împotriva noastră. Despre acest lucru a vorbit Mitropolitul Onufrie în timpul predicii sale duminică, 4 septembrie, la Lavra Peșterilor din Kiev.

Toate le primim de la Dumnezeu: trupul, sufletul, toate abilităţile pe care le avem, toate bunătăţile acestei lumi, bogăția. După cum ne spune şi proorocul David, Dumnezeu i-a dat omului toate «Pusu-l-ai pe dânsul peste lucrul mâinilor Tale, toate le-ai supus sub picioarele lui. Oile şi boii, toate; încă şi dobitoacele câmpului; 8. Păsările cerului şi peştii mării, cele ce străbat cărările mărilor. (Ps.8 6:8)»

Dumnezeu nu-i cere nimic omului în schimb. De fapt, chiar dacă ne-am fi dorit foarte mult, nu am fi reuşit să ne răsplătim cu Dumnezeu pentru toate binecuvântările Sale, a spus mitropolitul. El a subliniat că "Dumnezeu îi cere omului un singur lucru, să ţinem minte că noi însuşi suntem un dar al lui Dumnezeu, și să-I  mulţumim mereu pentru el, amintindu-ne de cuvintele apostolului Pavel: "Bucuraţi-vă pururea. Rugaţi-vă neîncetat. Daţi mulţumire pentru toate, căci aceasta este voia lui Dumnezeu, întru Hristos Iisus, pentru voi." (1 Tes. 5: 16-18). "Dacă vom face tot ceea ce ar trebui să facem, aceasta nu va însemna că nu avem nici o datorie față de Dumnezeu. Noi suntem datornici față de Dumnezeu prin însăși ființa noastră. Ar trebuie mereu să ne amintim de acest lucru"- a subliniat mitropolitul Onufrie.

"Pentru ca Dumnezeu să ne ierte datoriile noastre, noi trebuie să iertăm păcatele aproapelui împotriva noastră. Aceste greșeli reprezintă "100 de dinari", în comparație cu "10.000 de talanţi" cu care suntem datori noi faţă de Dumnezeu, a conchis Mitropolitul Onufrie.
 
sursa pravoslavie.ru
 
traducere Natalia Lozan

Articole Asemănătoare
67

Nu ştii că trebuie să săruţi cruciuliţa pentru cel ce te necăjeşte?

Spre zidire, o să-ţi mai povestesc o întâmpla­re din viaţa fiilor duhovniceşti, cum vrăjmaşul a aprins ura între două fete şi cum acestea l-au biruit începând să-şi sărute cruciuliţele de la gât. La început, fetele acestea, E. şi M., erau mari prietene – cum se zice, „la cataramă”. Însă vrăjma­şul cel şiret şi viclean invidia […]

Articole postate de același autor
13

„Părinte, cum să cunoaştem că suntem smeriţi?”

M-au întrebat mulţi oameni: „Părinte, cum să cunoaştem că suntem smeriţi?”. Şi am răspuns: „Acest lucru nu se cunoaşte, dar se cunoaşte atunci când eşti mândru. Şi atunci trebuie să iei măsuri”. Smerenia nu are fund şi oricât de smerit ai fi, omul smerit nu se vede a fi smerit. Aceasta este şi repet: Învierea […]