Lăcomia pântecelui este un păcat, unul din păcatele de moarte

534

Lăcomia pântecelui este un păcat, unul din păcatele de moarte. Lacomii au ca deviză „Să mâncăm şi să bem, căci mâine vom muri” (Isaia 22, 13; I Corinteni 15, 32); în adânc ei sunt materialişti şi necredincioşi. Un simbol al lăcomiei pântecelui este porcul, animalul necurat la care se referă şi Evanghelia (Luca 15, 15-16), care este lacom şi mănâncă continuu. Nu fi deci ca animalul; pune-ţi măsură. Lăcomia pântecelui are şi urmări sociale şi naţionale. Este una din cauzele pentru care nu se nasc copii, adică o cauză a problemei noastre demografice.

Să nu vi se pară ciudat; în anii copilăriei noastre pâinea era o turtă de mălai – o astfel de pâine mâncam în satul nostru. Familiile erau cu mulţi copii. Mama frământa şi cocea în propriul cuptor. Bunica noastră striga: „Copii, veniţi să mâncaţi!”. Punea pe masă pâinea de orz, făcea semnul crucii, o tăia ca pe anaforă şi spunea: „Fiţi atenţi, copiii mei, să nu cadă pe jos nici o firimitură; fiecare firimitură este Hristos... Şi mâncau sărmanii copii pâinea de orz cu ceapă şi măsline şi erau foarte sănătoşi, cu obrajii ca macii. N-o spun eu, o spun cei care cercetează lucrurile; cât mănâncă acum un copil, mâncau înainte cinci. De aceea, acest unul îşi are creierul la frigider.

Din Ne vorbeşte Părintele Augustin, Mitropolitul de 104 ani - Predici ale Mitropolitului de Florina, Părintele Augustin Kandiotis, vol. XIII, traducere Valeriu Paloş, Editura Metamorfosi, 2013, p. 59


Articole Asemănătoare
785

Năşitul la noi a devenit o chestiune de card, nu de cord

Nu poţi să nu iei copilul de la şcoală şi să nu-l întrebi :”Ce-ai făcut la şcoală azi? Ce teme ai pentru mâine? Vrei un sandviş?…”Dacă îl iei de la şcoală şi te îngrijeşti până a doua zi, darmite de la zorii viţeii lui până la zorii vieţii veşnice, oare cum trebuie să te îngrijeşti […]

Articole postate de același autor
309

Învaţă-mă, Doamne, să mă rog!

Trebuie să învăţăm să ne rugăm. Nu să citim, să ne rugăm. Diferenţa este mare. Trebuie să ne rugăm cu simplitate şi firesc. Ca şi cum am rosti ceva. Să nu lăsăm niciodată ca citirea noastră să devină mecanică. Iar asta va reuşi numai cu osteneală. Multă osteneală. Muncă continuă şi neîntreruptă. Muncă cu răbdare. […]