Hristos nu obligă pe nimeni la nimic

3830

Cum facem să-L simţim prezent pe Hristos în fiecare clipă?

Frate, asta-i mai greu. Întrebaţi pe unul bătrân tare. Dar în principiu, important e să înţelegeţi că fiecare clipă pe care o trăiţi n-o trăiţi la întâmplare, că în Iisus Hristos nu există întâmplare. Nu e nimic întâmplător. Noi ne-am obişnuit să fim ceea ce vor alţii să fim. Uitaţi-vă bine: noi învăţăm ce vor alţii să învăţăm, câtă vreme ne doare-n cot efectiv de trei sferturi din cursurile pare le ascultăm de la catedră. Fie vorba între noi, ce-mi trebuie mie trei sferturi din curicula şcolară pe care o parcurg? Fiul meu m-a întrebat de ce trebuie să înveţe să scrie de mână când deja se scrie la calculator. Omul are dreptate în felul lui.

Ei bine, când veţi înţelege că lucrurile cu adevărat esenţiale din viaţa voastră, de exemplu răsăritul şi apusul soarelui, zâmbetul duşmanului – cel mai de preţ zâmbet din lume e zţmbetul duşmanului, zic Părinţii, pentru că te învaţă cum să nu zâmbeşti – , deci lucrurile cu adevărat măreţe pe care le trăiţi în viaţa voastră ţin în primul rând de prezenţa lui Hristos. Nu-L căutaţi prin cărţi; nu-L cătaţi în împlinirea canonului; nu-L cătaţi în snobisme; nu-l căutaţi în dureri de stomac – Hristos nu este acolo! Bine ?

Căutaţi-l în tot ce vă face bucurie, nu în tot ce vă obligă să fiţi bucuroşi. Hristos nu obligă pe nimeni la nimic, din fericire.

Extras din Dr. Constantin Necula, Gânduri şi miride, Ed. Agnos, Sibiu, 2009


Articole Asemănătoare
Articole postate de același autor
1751

Dacă oamenii și-ar simţi păcatele proprii, n-ar mai avea timp să-i judece pe alţii

Te necăjeşti pentru că în fiecare săptămână ai parte de tulburare din pricina discuţiilor şi judecăţilor pe care le auzi în societate cu privire la monahism, pentru că te amesteci în ele şi uneori împărtăşeşti părerea altora. Ce să-i faci? Vinovat nu este monahismul, ci slăbiciunea unora, care văd lumea cu ochi „ageri” şi, băgând […]