Să nu socotim sfinţenia vieţii ca un vârf de munte cu neputinţă de a-l urca, dacă vom dori, cu dăruire şi rugăciune, cu ajutorul harului, vom reuşi să vedem cât este de bun Dumnezeu. Să nu ne lăsăm răpiţi de ademenirile şi păcatele lumii, ci să luăm pildă de viaţă de la sfinţi, care sunt prietenii Lui Dumnezeu, dar şi mijlocitorii şi rugătorii noştri.
De-a lungul veacurilor suntem chemați la această sfinţenie, pe care au avut-o Sfinţii Bisericii Dreptmăritoare pomenirea cărora se face astăzi, în Duminica Tuturor Sfinţilor.
Iarăşi zici: „Voi merge în iad, pentru mine nu există mântuire”. Gândurile acestea înseamnă hulă, Îl „jignesc” pe Cel răstignit şi iubirea Lui de oameni nemărginită. Sfântul Isaac Sirul spune: „Când arunci o mână de nisip în mare se risipeşte şi dispare, nu deranjează marea câtuşi de puţin. La fel şi păcatele tale, când cad […]
