Să nu socotim sfinţenia vieţii ca un vârf de munte cu neputinţă de a-l urca, dacă vom dori, cu dăruire şi rugăciune, cu ajutorul harului, vom reuşi să vedem cât este de bun Dumnezeu. Să nu ne lăsăm răpiţi de ademenirile şi păcatele lumii, ci să luăm pildă de viaţă de la sfinţi, care sunt prietenii Lui Dumnezeu, dar şi mijlocitorii şi rugătorii noştri.
De-a lungul veacurilor suntem chemați la această sfinţenie, pe care au avut-o Sfinţii Bisericii Dreptmăritoare pomenirea cărora se face astăzi, în Duminica Tuturor Sfinţilor.
Singurul lucru pentru care omul merită să trăiască şi care dă sens vieţii lui este iubirea. Iubirea omenească obişnuită se deosebeşte întru totul de iubirea dumnezeiască şi nu are aceleaşi însuşiri. Ea nu este decât o umbră palidă a iubirii dumnezeieşti. Atunci când iubirea se exprimă la nivel trupesc, ea nu este iubire, ci doar […]
