Actualitate

Dacă nu vom avea grijă de tineretul nostru, ne vom căi amarnic peste o vreme

437

Moneda de schimb pentru viață rămâne tot bănuțul văduvei! Dar românul nu-i plătit în tara sa cât muncește, de asta pleaca unde vede cu ochii. Și cine nu-l plateste? Ai lui nu-l plătesc, pentru bani mulți ar fi în stare să-l stoarcă pe aproapele său, să-l omoare. Goana după bani, după avere, a urâțit lumea noastră.

Azi, oamenii trăiesc pentru formă și sunt așa de timorați încat nici nu mai vor să afle Adevarul, nicidecum să-L mai apere .

Suntem tot mai slabi, mai obosiți, mai tracasați de lumea aceasta interesată să descompună națiunile și viața noastră. Exista o continuă tendință de descompunere și o tendință negativă asupra finiței noastre spirituale, ortodoxe și soluția este să ne păstram credința în care ne-am născut, în ciuda tuturor greutăților.

Tineretul este intoxicat metodic cu ideea de violență, este distrus metodic cu sensibilitatea sa, cu sufletul său. Dacă nu vom avea grijă de tineretul nostru, ne vom căi amarnic peste o vreme. Tineretul e ca o investiție pentru viitor. Dacă investești bine talantul, o să trăiești bine la bătrânețe. Dacă investești prost talantul, ai să tragici ponoasele. De asta, semnele viitorului pot fi citite în comportamentul nostru și al tinerilor de azi. Pentru lipsa noastră de orientare de azi ne vor judeca tinerii peste o vreme. Ce le spunem? Că n-am stiut? Că nu ne-a pasat? Cu scuze nu repari ceea ce ai stricat din egoism sau din indiferență.

Adrian Alui Gheorghe, Cu părintele Iustin Pârvu – despre moarte, jertfă și iubire, Editura Conta, Piatra Neamț, 2006, p.190


Articole Asemănătoare
347

Vindecare de boala fariseismului

Dragostea nu intră în cadrul șabloanelor rațiunii. Dragostea este mai presus de rațiune. Așa este și dragostea lui Dumnezeu. Ea depășește rațiunea oamenilor. Din această pricină nu putem judeca cu criterii raționale pe oamenii care Îl iubesc pe Dumnezeu. Pentru aceasta Sfinții lui Dumnezeu s-au mișcat după propria lor rațiune. Au avut o altă rațiune, […]

Articole postate de același autor
10630

Cât a trebuit să vă aștept!

Era o zi tristă de iarnă. Un biet băiețaș de 7-8 ani, singur și tremurând de frig, stătea pe o bancă, în grădina unui oraș. I-o fi fost tare frig, căci hăinuța de pe el era subțirică, iar pantalonașii aveau două găuri mari la genunchi. Buzișoarele îi erau vinete și fața slabă îi era galbenă […]