Ce căutăm noi în lumea aceasta? Căutăm slava care trece și nu-i rămâne nici urma?
Desfânarea, plăcerea, păcatul? O clipă durează și după aceea urmează nu fericire,c i durere, rușine, amar. Plata păcatului este moartea. Căutăm bogăție și fericire, dar suntem nefericiți, fiindcă bogăția nu este acolo unde o căutăm. Adevărata bogăție este lumina lui Dumnezeu, iar fericirea n-o poți afla decât în facerea de bine. Folosește-ți darurile spre a face bine celor de lângă tine! Dumnezeu nu este zgârcit cu nimeni. El împarte daruri tuturor. Unul are talantul cântării, altul al înțelepciunii, altul în forță fizică, altul are darul de a picta, altul darul de a scrie sau de a vorbi. Fericit este acela care, folosind darul pe care îl are, izbutește să aducă un suflet la Hristos. Aceluia i se vor acoperi mulțime de păcate. Aceasta și este, de fapt, esența creștinismului: a te dărui și a dărui neîncetat altora lumină, pace și bucurie.Extras din: Lacrima si har. Preotul martir Constantin Sarbu, Editura Bonifaciu, 2011, p.208
