Actualitate

Acesta este unul dintre miracolele rugăciunii că nu greşeşte niciodată adresa!

10058

 

Am stat multă vreme la Jilava, care este o închisoare subterană, şi am trăit acest fenomen. Celulele comunică cu şanţul care face legătura cu partea de deasupra şi, vara, ferestrele sunt deschise.

De ani de zile vin rândunelele şi-şi fac cuib în celule. Există un bec care arde ziua şi noaptea, pentru că acolo nu ai voie să stai pe întuneric, unul dintre dorurile mari fiind să ajungi odată să dormi cu lumina stinsă, pentru că trebuie să fii tot timpul sub supraveghere. Aşa încât, deasupra becului de la intrare, era o mică platformă şi acolo rândunelele îşi făceau cuib. Ei bine, în fiecare primăvară fiecare rândunică venea exact la cuibul ei din celulă, din sutele de celule care erau acolo. Ele deveniseră blânde şi le-au marcat la un picior deţinuţii mai vechi în toamnă, iar când veneau primăvara le luau în palmă şi se uitau la semnul de la picior.

Deci, dacă rândunica ştie să găsească o celulă, cum să nu ştie rugăciunea? Aşa că, dacă este plecat undeva, într-o călătorie, departe, sau a fugit de acasă, s-a pierdut în lume şi nu ştii unde este, dacă eşti mamă şi este copilul tău şi te rogi pentru el, să fii sigură că rugăciunea este singura care-i ştie adresa. Acesta este unul dintre miracolele rugăciunii că nu greşeşte niciodată adresa!

Din Mitropolit Bartolomeu Anania, Rugăciunea, izvor de putere în încercările vieţii, Editura Doxologia, 2013, p. 57-58


Articole Asemănătoare
328

Aruncă-i un zâmbet, ca să vadă că nu îi ești dușman

Vorbești de rău cu atâta usurință și cu atâta motivare intimă. Și chiar dacă ești întrebat, răspunzi: „Dar ce, numai eu vorbesc!? La urma urmei merită”. Ei bine, vă spun, e un păcat foarte mare. Nu numai că nu-l iubești, dar îl dusmănești, îl urăști. Atunci tu ai făcut crimă, nu dragoste. Dacă pomenim pe […]

Articole postate de același autor
102

«Domnule, înainte de a fuma o ţigară rugaţi-vă, ziceţi un Tatăl Nostru»

În 1905, când Stareţul Siluan şi-a petrecut câteva luni în Rusia, mergea adesea pe la mănăstiri. Într’o astfel de călătorie cu trenul şedea în faţa unui negustor. Acesta, prietenos şi-a deschis tabachera de argint, oferindu-i o ţigară. Părintele Siluan i-a mulţămit, dar nu a luat ţigara. Atunci negustorul a început să-i zică: «Nu cumva, Părinte, […]