În calendarul ortodox, anumite zile de miercuri şi vineri de peste an sunt însemnate în paranteză cu "harţi". Aceasta înseamnă că în acele zile nu mai este post, ci dezlegare la orice fel de mâncare.
Aceste zile cu "harţi" se găsesc presarate pe durata întregului an bisericesc: între Naşterea Domnului (Craciunul) şi Botezul Domnului (Boboteaza), în săptămâna de după Învierea Domnului (Săptămâna Luminată), în săptămâna imediat următoare Pogorârii Duhului Sfânt (Rusaliile) şi în prima săptămâna a Triodului (după Duminica vameşului şi fariseului).
Zilele cu dezlegare la mâncaruri s-au aşezat astfel atât pentru bucuria marilor praznice împărăteşti ce se oglindeşte şi în planulul trupesc, al hranei, cât şi pentru rolul pedagogic din prima săptămană a Triodului.
Săptămâna de "harţi" de la începutul perioadei Triodului îşi ascunde semnificaţiile în Evanghelia vameşului şi fariseului ce s-a citit duminică în sfintele biserici. În aceasta se vorbeşte despre felul mândru şi lăudăros al fariseului de a posti şi despre smerenia vameşului, care era păcătos şi mărturisea aceasta în rugăciunea sa. Fariseul se lauda ca ţine post şi în acelasi timp îl judeca pe vameş, crezându-se deasupra lui.
Pentru a ne pregăti de post cum se cuvine - Postul Sfintelor Paşti ce se apropie - şi pentru a nu tine post ca fariseul, cu îngâmfare şi laudă, Biserica a hotărât să nu ţinem deloc post în prima săptămâna de la începutul perioadei Triodului. Pe de alta parte, aceasta săptămâna de dezlegari la de toate are şi rolul de a pregăti şi întări credincioşii pentru marele post pe care urmează să îl parcurgă, în toata asprimea lui.
