Trupul se va pierde în pământ, dar sufletul rămâne responsabil pentru tot ce facem

5055

Unui tânăr i-aş spune că viaţa aceasta a noastră, pâmântească, nu se termină aici…Aici pe pământ putem umbla cu înşelătorii, cu minciuni, unii ne cred, alţii nu ne cred, dar e o viaţă mai uşuratică, se poate duce, dar după ce murim…

Unii care sunt contemporani cu noi şi mor împreună cu noi cu această convingere, că viaţa viitoare nu există. Murim şi am terminat cu viaţa…Or, nu e aşa. Viaţa în care vom intra după moartea noastră trupească este o viaţă foarte conştientă şi o viaţă în care este ţinută această evidenţă a noastră cu foarte multă stricteţe şi precizie.

În fiecare clipă din viaţa viitoare este reprodusă viaţa noastră de aici. Şi se ştie înaintea lui Dumnezeu, dincolo, tot ce facem, tot ce gândim în viaţa aceasta, se simte dincolo. Şi vom da seama pentru tot ce facem aici. Aşa încât aş spune că viaţa de dincolo, pentru care trăim, este o viaţă atotştiutoare şi nu ne putem permite aici orice…şi tot ceea ce facem aici, are corespondent dincolo şi o avem cu noi, această viaţă..

Trupul îl mănâncă guzganii şi şobolanii în pământ, dar sufletul rămâne responsabil de tot ce facem aici.

Extras din “Părintele Sofian Duhovnicul”, Editura Bizantină, Bucureşti 2012, p. 195

 


Articole Asemănătoare
4805

Vinerea patimilor: „Eloi, Eloi, lama sabahtani este strigătul ce-L apropie atât de mult de starea de om încât o picătură de s-ar mai fi vărsat din dumnezeirea Sa era prea om ca să ne mai poată mântui”

VINEREA PATIMILOR. Ziua a V-a A fost noapte. Adâncă . Şi apoi dimineaţă. Părea că nu mai vine dimineaţa. Agitaţia Ierusalimului este mare. Pentru a o putea reda Biserica a aşezat Deniei de Joi seara 12 Evanghelii, tot atâtea texte care ne readuc în minte Patimile Mântuitorului. An după an. Ştiind Biserica uitarea noastră, modul […]

Articole postate de același autor
1935

Să zicem „Tatăl Nostru” cu lacrimi

Doi bătrâni din satele de pe Valea Bistriței s-au urcat în autobuzul de Târgu-Neamț, să meargă spre casă. Unul a zis către celălalt: -Suntem supărați, măi frate, că de o lună de zile nu a căzut o picătură de ploaie și ni se usucă toate pe câmp. – Da, măi frate, pentru păcatele noastre ne […]