Ca urmare a războiului ruso-turc (1806-1812) are loc includerea teritoriului dintre Prut și Nistru în componența Imperiului Rus. Acest lucru a însemnat nu doar mutarea graniței ruse cu aproximativ 100 km mai la vest, ci și includerea unei populații ce era diferită de alte popoare ale imperiului prin cultură, organizare socială etc. Acești factori complicau […]
Episcopul martir Teodosie Chirică s-a născut la 11 ianuarie 1866[1] în familia cântărețului bisericesc[2] Teodor Chirică[3] din satul Varnița, jud Bender[4]. Potrivit altor surse, viitorul episcop s-ar fi născut în localitatea Kondratovka, jud. Ananiev[5]. Ajuns la maturitate, a urmat studiile la Seminarul Teologic din Odesa, absolvind mai târziu studiile seminariale la Chișinău[6]. A fost hirotonit […]
A fost un bun orator și monah desăvârșit Arhiepiscopul Sebastian Veste s-a născut la 19 ianuarie 1871 în familie de țărani. Părinții săi erau Ioan și Axenia Veste din satul Zaim, jud. Bender. A fost botezat la 25 ianuarie în Biserica “Sf. Arh. Mihail” din Zaim de către preotul Gheorghe Mereuță, primind numele de botez […]
Preotul Martir Petru Focșăneanu s-a născut la 18 aprilie 1914 în com. Podu Turcului, jud. Bacău. A urmat școala primară din sat, apoi Seminarul Teologic din Galați, continuându-și studiile la cel din Roman, studiind și doi ani la Facultatea de Teologie din București. Întrerupe studiile din cauza stării materiale precare: “din lipse de mijloace”[1]. A […]
Preotul Nicolae Balaban s-a născut în anul 1875. Avea studii teologice și era căsătorit. Soția sa, Maria Balaban, s-a născut în 1885 în localitatea Hâncești, jud. Chișinău. După hirotonia în treapta de preot, în perioada anilor 1911-1919, a slujit într-o parohie din stânga Nistrului. În anul 1919, părintele Nicolae împreună cu soția sa și cei […]
Primul lucru pe care îl observi atunci când te apropii de orice sat din Republica Moldova, este turnul unei biserici, care se înalță deasupra localității, păstrând amprenta epocii în care a fost zidită și fiind o amintire a vremurilor de altădată. După cum peisajul rustic nu poate fi despărțit de imaginea bisericii, la fel și […]
Ca urmare a semnării Protocolului adițional secret al tratatului sovieto-german din 23 august 1939, Uniunea Sovietică arăta interes față de Basarabia. La 26 iunie 1940, Guvernul sovietic adresează României prin ambasadorul român la Moscova o notă ultimativă în care se cerea cedarea Basarabiei și a Bucovinei de nord. Sovieticii motivau ”înapoierea” Basarabiei argumentând fals cum […]
