Poți să te stropești din cap până-n picioare cu apă sfințită și aceasta nu-ți va aduce nici un folos, dacă nu vei trăi urmând îndemnurile conștiinței. Chiar dacă vom bea aghiasmă de dimineață până-n seară, nu ne va fi de folos. Nu așa acționează harul dumnezeiesc. El nu reprezintă o forță impersonală: Dumnezeu îl dă celora care au o inimă curată, celora care fac bine și se luptă împotriva răului, dar nu undeva în afară, ci în sine însuși.
Mitropolitul de Gorlovsk și Sloveansk Mitrofan
Sfântul Talasie Libianul îşi exprimă convingerea că inima bună nutreşte gânduri bune, „căci precum este comoara ei, aşa sunt şi gândurile ei”. Faptul că atât gândurile bune, cât şi cele rele pornesc din inimă, nu înseamnă că harul dumnezeiesc şi satana se află în ea în acelaşi timp. Sfântul Diadoh al Foticeei precizează acest lucru: „E drept că inima […]
Învierea lui Hristos este învierea noastră a celor ce zăceam jos, la pământ (…) Învierea și slava lui Hristos este, însă, precum s-a spus, slava noastră, care are loc, se face arătată și văzută nouă prin Învierea Lui întru noi; căci însușindu-Și o dată (prin Întrupare) cele ale noastre, cele pe care le face întru noi […]
