Sfântul Mare Cneaz Vladimir, cel Întocmai cu Apostolii şi Luminătorul Rusiei

1166

Sfântul Vladimir, cel numit "Întocmai cu Apostolii și Luminătorul Rusiei", este prăznuit de Biserica Ortodoxă pe data de 15/28 iulie. El s-a născut în jurul anului 958 și a trecut la cele veșnice în ziua de 15/28 iulie 1015, în localitatea Berestovo, aflată în apropierea Kievului.

Vladimir Sviatoslavici s-a născut ca fiu al prințului Sviatoslav, din dinastia Rurik, și nepot al Sfintei Olga, împărăteasa Rusiei, prăznuită de Biserica Ortodoxă în ziua de 11/24 iulie. Botezul împărătesei Olga nu a condus la convertirea poporului rus, precum s-ar fi dorit, și nici a familiei imperiale. Fiul împărătesei, prințul Sviatoslav, temându-se să nu piardă respectul armatei, nu a îmbrățișat credința mamei sale și a rămas păgân. Credința împărătesei Olga a lucrat, însă, în nepotul ei, Vladimir cel Mare, care, în anul 988, a proclamat credința creștină drept religie oficială a Rusiei Kievene.

În anul 976, la patru ani dupa moartea tatalui sau, tanarul Vladimir, care era print de Novgorod, a fost nevoit să plece în Scandinavia, dupa ce fratele sau, Yaropolk, l-a omorat pe celalalt frate al lor, Oleg, si a cucerit tinutul Rus. Cu ajutorul unei rude, care conducea tinutul Norvegiei, printul Vladimir s-a intors in pamantul natal si a recucerit cetatea Novgorod. Pana in anul 980, printul va consolida deja principatul kievean, intarind bine granitele.

Vladimir cel Mare a fost mare cneaz al Kievului intre anii 980-1015. Fiind pagan, ca si tatal sau, Vladimir a fost un prigonitor al crestinilor. In urma unei lupte cu Yaropolk, printul Vladimir va cuceri si celelalte teritorii rusesti. El va aseza in toate localitatile statui pagane, dar, in mod special, statuia idolului Perun. In cele din urma, cei care refuzau cinstirea idolilor erau omorati.

In anul 987, in urma unei intruniri cu boierii sai, Vladimir cel Mare a hotarat sa trimita soli in celelalte tari vecine, spre a cunoaste si celelalte credinte. Astfel, solii au cercetat credintele intalnite in cale, printre care si pe cele practicate de musulmani, de evrei si de crestinii din apus.

Cand solii au ajuns in Constantinopol, dupa participarea la Sfanta Liturghie, savarsita in Catedrala Sfanta Sofia, acestia au spus domnitorului lor: "Nu mai știam dacă ne aflăm în cer sau pe pământ, căci n-am găsit în altă parte o altă ceremonie atât de frumoasă. Știm doar că, acolo, Dumnezeu rămâne împreună cu oamenii, iar cultul ortodox depășește pe oricare altul. Nu putem uita acea frumusețe și, suntem siguri, ne-ar fi cu totul imposibil să trăim în Rusia altfel decât ei!"

Intre timp, Vladimir cel Mare continua sa cucereasca noi teritorii. In anul 988, dupa ce a cucerit tinuturile Cherson, din Crimeea, si Tavrichia, cneazul a trimis imparatului Vasile al II-lea Bulgaroctonul o scrisoare cu intentia declarata de a o lua de sotie pe sora lui, Ana, in varsta de 27 de ani. Aceasta era fiica imparatului Roman al II-lea si al imparatesei Teofana. Deoarece niciodata nu se mai casatorise o printesa bizantina cu un print pagan, nenumarate cereri in casatorie fiind respinse de-a lungul timpului, imparatul bizantin i-a cerut si lui Vladimir sa lepede paganismului din poporul sau.

Indemnat si de solii sai, care cunoscusera credinta crestina din imperiul bizantin, Vladimir cel Mare s-a botezat crestin, in cetatea Cherson, primind numele Vasile, in cinstea viitorului sau cumnat. Dupa oficierea cununiei, Vladimir si Ana s-au intors in Kiev, cu mare alai. Indata, cneazul a ordonat distrugerea statuilor pagane si construirea de biserici crestine. Printre primele biserici construite de cneaz se numara si Biserica Adormirii Maicii Domnului, inaltata in anul 989, care este socotita drept prima biserica din piatra construita in Kiev. El va ajuta si manastirile din Sfantul Munte Athos.

Printesa Ana Porfirogeneta a venit la palatul lui Vladimir insotita de episcopul Mihail si de multi preoti. Tot acum au fost aduse in Kiev si cinstitele Moaste ale Sfantului Mucenic Clement al Romei.

Se spune ca, pana sa ajunga printesa in palat, Vladimir a orbit. Vazandu-l, aceasta i-ar fi zis: "Dacă vrei să fii sănătos și să vezi cu ochii, primește Sfântul Botez îndată, căci în alt mod nu te vei izbăvi de orbire. Iar, dacă te vei boteza, te vei mântui, nu numai de orbirea trupească, ci și de cea sufletească!" Recăpătându-și vederea, Vladimir i-a îndemnat să se boteze pe toți cei din armata sa. Până în anul 979, aproape tot poporul sau era botezat și credea în Dumnezeu.

Sfântul Vladimir cel Mare a fost tatăl prinților Boris și Gleb, canonizați de Biserica Ortodoxă și prăznuiți în zilele de 24 iulie (trecerea la cele veșnice) și 3/16 mai (mutarea cinstitelor Moaște).

 

Autor: Teodor Danalache

Sursa: crestinortodox.ro


Articole postate de același autor
675

Predică la Duminica a XIV-a după Rusalii – Pilda nunţii fiului de împărat – IPS Irineu Pop-Bistriţeanul

Gustând din ospăţul cel duhovnicesc. Dreptmăritori creştini, Evanghelia de astăzi ne vorbeşte despre nunta fiului de împărat la care cei invitaţi au refuzat să vină, prezentând fel de fel de scuze. Tatăl ceresc este Stăpânul Care ne cheamă la nunta tainică a Fiului Său, la unirea noastră cu Hristos, în „cămara de nuntă”, în Biserica […]


Foto