«Să staţi sub Evan­ghelie ca florile»

5008

Dacă eşti credincios, ai şi înfrânare. Unuia, care vorbise într-o predică despre relaţiile trupeşti libere, i-am făcut observa­ţie aspră. Creştinismul provine din feciorie. Iar acesta este un lucru de mare cinste. Pilde avem pe Maica Domnului, Sfântul Ioan Botezătorul…

Atunci când vorbeşti cu femei, să le acorzi cinste, precum a făcut Avva Zosima cu Sfânta Maria Egipteanca. Dar să fii atent, căci chiar şi cel mai mic gând viclean va întina inima ta. Să petreci în curăţie. Şi dacă vreo femeie te va provoca, să-i spui:

— Dacă intră la mijloc dragostea tru­pească, vom cădea în noroi.

Iar atunci când te cuprinde această pof­tă, singura frână care te poate opri este dorinţa de a-ţi păstra cinstea.

Parabola fiului desfrânat ne îndeamnă pe fiecare să spunem de treizeci, patruzeci, cincizeci de ori «Am păcătuit, Doamne!»

Prin păcatele trupeşti mintea omului se împarte. Atunci când cineva se aruncă în păcat, nu rămâne curat, inima lui nu mai este curată. Evanghelia spune că cei curaţi vor vedea pe Dumnezeu. De aceea, oricât i-ai vorbi omului trupesc şi lumesc, el nu va crede în învierea morţilor.

Mama ne spunea:

— Să fiţi curaţi atunci când la cununie vi se vor pune cununile pe cap şi veţi înge­nunchea sub Evanghelie!

Atunci când eram militar în Kalamata, într-o după-amiază ne-au dat voie să ieşim în oraş. Aşa cum mergeam singur, deodată un consătean de-al meu m-a prins de mână şi m-a tras cu forţa voind să mă bage într-o casă de desfrâu. Acesta fusese înăuntru mai înainte, iar când a ieşit, m-a văzut şi s-a năpustit asupra mea. Mă silea să mergem înăuntru. Atunci i-am spus:

— Mama mi-a spus: «Să staţi sub Evan­ghelie ca florile».

Cuvintele acestea m-au ajutat în toată viaţa mea să nu cad. De îndată ce i-am spus aceste cuvinte, acela m-a lăsat. Bine că nu m-am dus, căci atâta vreme cât tânărul rămâne curat şi nu ştie despre astfel de lucruri nu este atras de poftă. Dacă aş fi mers, aş fi învăţat să fac păcatul.

Din Anastasie Malamas, Ca aurul în topitoare, traducere de Ieroschim. Ștefan Nuțescu, ed. a 2-a, Editura Evanghelismos, București, 2012, p. 35-36


Articole Asemănătoare
5201

Nu este altă avere mai cinstită decât rugăciunea

Şi în biserică de eşti, ori în casa ta, ori în ţarină, ori de paşti oi, ori de zideşti sau clădeşti, ori la ospeţe de te afli, de rugăciune să nu te depărtezi. Când poţi, pleacă-ţi şi genunchii; iar când nu poţi, roagă-te cu mintea: seara, dimineaţa şi în amiazăzi. Dacă rugăciunea, ca o povăţuitoare, […]

Articole postate de același autor
3715

Pentru a-L întâlni pe Dumnezeu trebuie să ai ceva comun cu El

E mult timp de atunci, când un vizitator mi-a cerut să-i arăt pe Dumnezeu; i-am răspuns că este imposibil, am adăugat că chiar dacă lucrul ar fi stat în puterile mele, el n-ar fi putut să-L vadă pe Dumnezeu, căci gândeam – şi gândesc şi astăzi – că, pentru a-L întâlni pe Dumnezeu trebuie să […]