Actualitate

Să nu facem răul, dar nici binele cu sila

273

În camerele din închisori - pentru că acolo e violent amplificată, exacerbată - am înţeles cât de mizerabilă e situaţia noastră în lume: prin simpla noastră existenţă deranjăm pe alţii.

N-avem încotro. Se cuvine să înţelegem că orice am face şi oricît ne-am strădui, tot supărăm. Singura soluţie e resemnarea. Ce putem face? Să tăcem, să tăcem. Să nu facem răul, şi nici binele cu sila. Dar şi trecînd, tăcînd, tot nemulţumim. Odată pentru totdeauna se cade să ne băgăm bine în minte: deranjăm doar pentru că suntem prezenţi. Şi să nu ne oprim aici: mai trebuie să recunoaştem că şi ei ne deranjează pe noi! Gând înfiorător: Căci nu suntem mai buni ca ceilalţi, tot în aceeaşi oală ne aflăm şi fierbem înăbuşit.

Absurdul e unul din parametrii condiţiei omeneşti.

Ieşim din obezi prin dragostea de Hristos, cale ocolită, dar sigură către iubirea de aproapele şi îndurarea prezenţei lui.

Nicolae Steinhardt, Jurnalul fericirii, Editura Mănăstirii Rohia, Rohia, 2005, p. 347


Articole Asemănătoare
155

Liniștea sufletească n-o găsim doar în pustie

Dacă isihastul este într-adevăr un solitar trăitor în pustie, singurătatea nu este un loc geografic, ci o stare sufletească. Adevărata pustie este în adâncul inimii. Sfântul Vasile cel Mare a descris foarte bine această „revenire în sine”: „Când mintea nu se risipeşte în lucrurile din afară şi nu se împrăştie în lume prin simţuri, se întoarce în sine […]

Articole postate de același autor
6591

Cum să ne rugăm când nu avem timp?

Cum sfătuiți să se roage oamenii care au un program foarte încărcat: școală, facultate, serviciu? Scurt și des. Asta e. Când? N-ai timp? Toți avem timp să ieșim să mâncăm. Păi, înainte de a mânca: cinci minute, cinci minute. Credeți-mă, chiar și rugăciunea pe care o spui, Tatăl nostru înainte de masă, dar ce e […]