Și acum, vrând a petrece după imitarea vieţii din Rai, fugind de această îndulcire cu multă materie a bucatelor, să ne îndreptăm, pe cât este cu putinţă, către viaţa aceea, folosindu-ne pentru întreţinere de roade şi seminţe şi de cele ce sunt din copaci (de aceea nu folosesc monahii carnea. Iar postul rânduit de Biserică înseamnă întoarcerea la petrecerea din Rai şi lepădarea celor lumeşti), iar ce este de prisos, ca un lucru netrebuincios, să-l lepădăm de la noi. Nu pentru că sunt spurcate, căci de la Dumnezeu au apărut toate; ci sunt vătămătoare din cauza bunăstării trupului. (Bunăstarea trupului constituie un impediment pentru minte şi suflet.)
(Sfântul Vasile cel Mare, Omilii la facerea omului. Omilie despre Rai, traducere din limba greacă de Ieromonah Lavrentie Carp, Editura Doxologia, Iași, 2010, pp. 67-68)
