Actualitate

Să iertăm și să ne rugăm pentru vrăjmașii noștri

201

Dacă noi ne smerim cugetul înaintea lui Dumnezeu și înțelegem cine este sinele nostru, cu patimile, cu neputințele, cu necurățiile ce le avem și plecându-ne capul, cerem iertare de la Dumnezeu și de la frații noștri și iubim și ne jertfim pentru toți oamenii, fără să socotim pe niciunul necurat, când iertăm orice ne-ar fi făcut aproapele, atunci ne asemănăm cu Dumnezeu.

Să iertăm și să ne rugăm pentru vrăjmașii noștri. În fiecare zi și fiecare noapte să vă rugați pentru cei care v-au făcut rău. Și dacă vă rugați, atunci vasul vostru nu va fi găurit. Dacă vasul este găurit și turnăm pe deasupra, iar pe dedesubt se scurge, niciodată nu se va umple. Adică dacă pe deasupra te rogi, iar înlăuntrul tău ai ură și vrăjmășie și nu ierți, rugăciunea ta este găurită. Dacă vrei ca rugăciunea ta să prindă, să te rogi mai întâi pentru vrăjmașii tăi și atunci rugăciunea ta va ajunge la Dumnezeu, cererea ta va fi împlinită și păcatele tale vor fi iertate.

Vă aduceți aminte de viața Sfântului Dionisie din Zakintos? Într-o noapte cineva a bătut la ușa Sfântului și i-a spus:

 – Te rog, Sfinte al lui Dumnezeu, ascunde-mă!

– De ce? Ce ai făcut, fiul meu?

– Am ucis pe un om… ascunde-mă!

Și Sfântul l-a ascuns. Peste puțin vede oameni din acea insulă alergând și căutându-l pe ucigaș. Când au ajuns la Sfânt, l-au întrebat:

 – Nu cumva a trecut pe aici un om? Căci cineva a ucis pe fratele tău și îl căutăm.

– Nu știu, nu a trecut nimeni pe aici. Dar de ce l-a ucis pe fratele meu? Mergeți în altă parte și-l căutați.

Pe însuși ucigașul fratelui său îl ascunsese Sfântul… Au plecat acei oameni și, firește, nu l-au găsit. Apoi Sfântul a mers și l-a întrebat pe ucigaș:

 – Ce ți-a făcut acel om bun, de l-ai omorât? Știi că era fratele meu?

– Am păcătuit, Sfinte al lui Dumnezeu! M-a întunecat diavolul cu patima, cu această întunecare a minții, și am săvârșit această nelegiuire.

Închipuiți-vă în ce stare se afla atunci ucigașul!…

 – Vino, omule, să-ți arăt pe unde să fugi, ca să nu te prindă. Și pocăiește-te pentru ceea ce ai făcut!

Și l-a condus pe ascuns, ca să poată fugi.

Iată, câtă lipsă de răutate, îndelungă-răbdare și dragoste evanghelică!

Starețul Efrem Filotheitul

Fragment din cartea Arta mântuirii, ce va apărea la Editura Evanghelismos.


Articole Asemănătoare
4471

Ce sa facem atunci când suntem ispitiţi?

Dacă ispita vine la om înseamnă că este cu voia Domnului. Cu ce scop? Domnul zice: „Prin răbdarea voastră veţi dobândi sufletele voastre” (Luca 21, 19) şi „Cel ce va răbda până în sfârşit, acela se va mântui” (Matei 10, 22). Atunci când omul este ispitit şi rabdă Domnul îl recompensează cu ce este mai […]

Articole postate de același autor
4920

Nu meseria îl face pe om

Părinte, care este pricina pentru care cineva, deşi se osteneşte, nu are spor în munca sa? Nu cumva nu înfruntă cu gânduri bune diferitele situaţii ce se ivesc în orice fel de muncă? Dacă însă le-ar face fată într-un mod corect, atunci orice muncă ar face va fi pentru el o sărbătoare. Părinte, dar atunci […]