În perioada interbelică, aici a fost ridicat un monument al eroilor, încununat cu o cruce. Această idee i-a aparţinut preşedintelui Căminului Cultural Nicolae Bălcescu din localitate, care a fost expusă la şedinţa din 04 martie 1937. Propunerea preşedintelui M. Valuţă a fost susţinută în mod unanim de ceilalţi membri şi s-a sugerat ca fiecare membru să doneze bani pentru realizarea monumentului. Dintre cei care au susţinut iniţiativa amintim pe doctorul Zaporojan, preotul A. Bejan, Alexandru Gaşpar, V. Bobu, G. Malamen, I. Valuţă, profesorul Cărţu, prefectul Emanuel Catelli, C. Holban, Gh. Ciureanu ş.a.[1]
Odată ce iniţiativa fusese aprobată, conducerea Căminului urma să colecteze banii necesari edificării monumentului. În aceste condiţii, la 10 iunie 1937 a fost organizată o serbare culturală în vederea măririi fondurilor pentru construcţia monumentului, în urma căreia s-a realizat un venit net de 125 lei. Concomitent, sfatul Căminului l-a împuternicit pe preşedinte să ridice suma de 1500 lei din depunerile ce le deţinea la Banca Populară. Conform bugetului pe 1936, Căminul a înregistrat încasări de 14.888,50 lei, dintre care:
- Cotizaţii – 417 lei;
- Din serbări 9699 lei;
- Soldul rămas la 31 martie 1936 – 4822,50 lei.
Din bugetul Căminului pe 1937 aflăm că pentru edificarea monumentului eroilor a fost alocată suma de 10.000 lei. Monumentul a fost amplasat în centrul satului, fiind înconjurat cu un gard de lemn şi amenajat cu flori. Pe latura din faţă era inscripţionat următorul mesaj:
ACEST MONUMENT A FOST RIDICAT DE CĂMINUL CULTURAL NICOLAE BĂLCESCU ÎN ANUL 1937. ÎN AMINTIREA EROILOR CE S-AU JERTFIT PENTRU ŢARĂ, NEAM, TRON ŞI CREDINŢĂ.
Un pic mai jos era încrustat alt text: DORMIŢI, DORMIŢI ÎN PACE, VITEJI NEMURITORI!… DIN JERTFA VIEŢII VOASTRE VA NAŞTE VIAŢĂ NOUĂ, CĂCI PICĂTURII DE SÂNGE CA PICURII DE ROUĂ, ÎNVIORA-VOR NEAMUL CE V-A CRESCUT PE VOI, VITEJI CĂZUŢI ÎN LUPTE, NEMURITORI EROI!…
Monumentul a fost închinat eroilor din Balatina căzuți în luptele din Primul Război Mondial și care posibil să fi fost înhumați într-un cimitir din imediata apropiere a monumentului. Conform mărturiilor primarului Dumitru Iațuc, monumentul s-a aflat în parcul satului, pe locul unde astăzi se află o cafenea, acesta fiind amplasat în cimitirul eroilor, cimitir distrus după invazia bolșevică.
Odată cu restaurarea monumentului, inscripția interbelică a devenit lizibilă și a permis descifrarea numelor eroilor căzuți în război:
ION T. BUZULIAC, PAVEL TOMA, MIHAIL ALEXANDROV, ISACHE SACALIUC, TEODOR SACALIUC, TEODOR V. PÂNZARU, IACOB TATARU, ŞTEFAN SOROCA, GHEORGHE SOROCA ŞI PETRIA BUZULIAC.
Pe latura din stânga sunt inscripționate următoarele nume de eroi:
FILIP LUPUȘORU
VASILE LUPUȘORU
ȘTEFAN SOBOTINCĂ
CHIRIL SOBEȚCHI
ALEXANDRU SECRIERU
TEODOR
SPIRIDON ROMAȘCA
PETRIA STRULIA
PETRE LUPUȘORU
ILIE PĂNZARU
SANAFOND COMAN
ALEXANDRU SAVENCU
VASILE ROTARU
SIMION V. SCUTARU
ION POPOVICI
GRIGORE GOLOGAN
FILIP GRIOGOREȚ
GRIGORE MINCIUC
ION V. MOTELICĂ
ION ELAȘOV
Pe latura din spate a monumentului avem un alt pomelnic:
ERIMIA PAPANCIUC
PROCOPIE CAZACU
ION PĂNZARIU
ȘTEFAN NEAGRU
ANTON COLATINIUC
TEODOR PANZARU
DUMITRU PANZARU
VĂSILE MUTIUC
GHEORGHE SECRIERU
MIHAIL HURDUILA
ALEXANDRU CIULEI
NECULAI CAZACU
FILIP HURDUIALĂ
ROMAN IAȚUC
GRIGORE CHIOIBAȘ
TEODOR ȘEREMETA
ALEXANDRU GHEORGHIU
ION ȘEVCENCU
ALEXEI DEMICI
ION TUDOROI
PETRE ȚĂRUȘ
Pe ultima latură restaurată au fost descifrate următoarele nume:
GHERASIM CRĂȘMARU
GHEORGHE CRĂȘMARU
PETRE CĂSUȚĂ
IACOB DIGOLARU
CONSTANTIN TCACI
TROFIM PUȘCAȘU
VASILE PÂNZARU
TROFIM DIACIUC
PETRE CIORNOCANU
VASILE STATI
MIHAI GROSU
ION MOSCALIUC
PROCOPIE CORENEV
GHEORGHE GUȚULIAC
ION GUȚULIAC
ALEXA GUȚULEAC
GHEORGHE PAVLIUC
VASILE PAVLIUC
TEDOR MINCIUC
***
Ideea restabilirii monumentului a apărut în iarna anului 2021 și după câteva discuții telefonice purtate cu primarul Dumitru Iațuc, la 23 martie a fost depusă o cerere de edificare a monumentului eroilor în adresa Primăriei Balatina. În ziua următoare, Consiliul local Balatina a aprobat Decizia nr. 2/17 cu privire la aprobarea amplasării monumentului eroilor români căzuți în luptele din Primul Război Mondial care urma să fie amplasat pe terenul identificat cu număr cadastral 4811302.367. Proiectul de restabilire a monumentului a fost întocmit de arhitectul Mihail Andrieș și a fost avizat de către Comisia Monumentelor de For Public de pe lângă MECC prin avizul nr. 03 din 28 mai 2021.
Totuși, între timp, primarul Dumitru Iațuc a început a căuta mărturii ale localnicilor privitor la edificarea și distrugerea acestui monument și nu mică i-a fost mirarea când a identificat monumentul, parțial distrus, în curtea bisericii din sat. De fapt, monumentul fusese adus în curtea bisericii în perioada celui de-al doilea război mondial, când a fost văduvit de crucea din partea superioară a acestei opere comemorative de război, penru a nu fi distrus complet. În locul crucii vechi, fusese fixată o cruce de lemn, în jurul căreia fusese turnat un strat subțire de beton, care cu timpul a condus la deteriorarea părții superioare a monumentului (pălăria acestuia). În aceste împrejurări, împreună cu primarul Dumitru Iațuc am decis să strămutăm monumentul în centrul satului, în apropierea locației interbelice, iar partea superioară a operei să fie restaurată în piatră de Cosăuți (crucea și pălăria). Crucea de pe monument avea forma unui trunchi de copac, simbolizând pomul vieții și purtând puternice implicații spirituale care exprimă armonia dintre Divin și lumesc, dintre Cer și Pământ, dintre Creator și Creație. Este simbolul care exprimă cel mai bine sintagma „precum în cer așa și pe pământ”.
După eliberarea certificatului urbanistic pentru proiectare nr. 30 din 30 iunie 2021, Sâmbătă, 03 iulie 2021, împreună cu o echipă de muncitori din cadrul comunei Balatina am reușit să strămutăm monumentul din curtea Bisericii în centrul satului. Primarul Dumitru Iațuc a fost providențial prin dragostea și abnegația de care a dat dovadă în organizarea acestei acțiuni, iar monumentul în sine a fost transportat cu o autospecială asigurată de domnul Serghei Pânzari, recomandat de președintele raionului Glodeni, domnul Ion Cojocaru.
Deși inițial credeam că demontarea și transportarea monumentului va fi o operațiune extrem de anevoioasă, într-un final toate aceste operațiuni au dorat puțin peste două ore. De fapt, atunci când localnicii au încercat să salveze monumentul din fața invaziei bolșevice, ei strămutaseră opera, cel mai probabil în regim de urgență, în curtea bisericii și din acest motiv au instalat-o pe o fundație rudimentară formată din nisip și pietriș. De asemenea, cele 5 blocuri din piatră care formează monumentul, nu erau prinse între ele cu nici un material adeziv, or în aceste condiții a fost extrem de facilă demontarea și transportarea monumentului.
Exact peste o săptămână, meșterul Vadim Cibotari a început opera de restaurare a monumentului prin îndepărtarea straturilor de vopsea care au fost aplicate de oamenii din sat. Această muncă a permis descoperirea treptată a numelor de eroi care căzuseră în luptele Primului Război Mondial. La 24 iulie, meșterul Vladislav Lozan din Cosăuți a organizat transportarea și instalarea crucii de piatră din partea superioară a monumentului, piesă restabilită prin reconstituire în atelierele de la Cosăuți în baza unui proiect întocmit de arhitectul Mihail Andrieș și avizat de Comisia Monumentelor de For Public de pe lângă Ministerul Culturii de la Chișinău. Abia la 7 august 2021 s-a încheiat procesul de restaurare a monumentului, acesta fiind pregătit pentru inaugurare și sfințire.
Sâmbătă 28 august 2021, în prezența primarului Dumitru Iațuc, a președintelui raionului Glodeni Ion Cojocari, consilierii comunali și a elevilor Liceului Teoretic Balatina, monumentul a fost sfințit de către preotul Oleg Stîrcu. În aceeași zi, balatinenii au sărbătorit hramul localității – Adormirea Maicii Domnului – o dată simbolică în care au fost comemorați eroii căzuți în luptele Primului Război Mondial. Prin renovarea și sfințirea acestui monument, în comuna Balatina a fost restabilit un loc de memorie românească, la o distanță dă peste 80 de ani de uitare și durere.
Autor: Iulian Rusanovschi
Sursa: ortodox.md
[1] A.N.R., fond F.C.R., inv. 695, dosar 229/1925, vol. I, fila 246.
