În timp pierdem inocența copiilor. Alături de ei simțim cât de mult își lasă amprenta păcatele, încât nu mai suntem atât de puri, luminoși și fericiți ca ei. Să păstrăm sufletele curate!
Articole postate de același autor
Drumul pocăinței, ziua a XLVII-a: Câtă pace se așterne după ce ieși de la rugăciune!
Câtă pace se așterne după ce ieși de la rugăciune! Te desprinzi de tumult, de griji, de tot ce îți tulbură liniștea, pe care atât de greu o dobândești și pe care o poți pierde într-o clipă. Cel mai grav este că ajungem să nu ne mai auzim pe noi înșine, nemaivorbind de a-L auzi […]
