În timp pierdem inocența copiilor. Alături de ei simțim cât de mult își lasă amprenta păcatele, încât nu mai suntem atât de puri, luminoși și fericiți ca ei. Să păstrăm sufletele curate!


În timp pierdem inocența copiilor. Alături de ei simțim cât de mult își lasă amprenta păcatele, încât nu mai suntem atât de puri, luminoși și fericiți ca ei. Să păstrăm sufletele curate!

Datoria familială este dragostea dezinteresată. Fiecare trebuie să uite de propriul „eu”, dedicându-se celuilalt. Fiecare trebuie să se învinuiască pe sine însuşi, nu pe celălalt, atunci când ceva nu merge aşa cum trebuie. Este neapărată nevoie de răbdare şi stăpânire de sine, pe când nerăbdarea poate să strice totul. Un cuvânt tăios poate să încetinească […]