Primejdia îndepărtării de Dumnezeu

467

Întoarceţi-vă către Hristos, alergaţi către Hristos, străduiţi-vă să-L cunoaşteţi pe Hristos, să-L iubiţi pe Hristos, să-L simţiţi pe Hristos, şi, în această străduinţă a voastră, pornirea voastră fiind curată şi limpede, şi sinceră, harul deschide sufletul vostru şi zice: Deşteaptă-te, cel ce dormi, şi te va lumina Hristos (Efeseni 5, 14). Acolo, în lumina dumnezeiască, vom trăi veşnic, câtă vreme sufletul nostru Îl va iubi cu înflăcărare pe Dumnezeu. Astfel, prin harul lui Hristos, toate cuvintele lui Hristos sunt uşoare şi adevărate: Căci jugul meu este bun, iar povara mea este uşoară (Matei 11, 30).

Şi încă ceva. Să nu dăm drepturi diavolului. Adică, eu nu las niciun cuget de ţinere de minte a răului, niciun cuget egoist, ca să nu găsească satana nicio fereastră. Fereastra este dreptul. Când te îndepărtezi de Dumnezeu, te primejduieşti, pentru că satana te găseşte „gol” şi se înstăpâneşte asupra ta. Ascultaţi-mă şi pe mine, căci am puţină experienţă în astea.

 

(Ne vorbeşte părintele Porfirie – Viaţa şi cuvintele, Traducere din limba greacă de Ieromonah Evloghie Munteanu, Editura Egumeniţa, 2003,  pp. 255-256)


Articole postate de același autor
328

Nimic bun n-am făcut înaintea Ta, dar dă-mi, după bunătatea Ta, să pun început.

Odată au venit dracii la Avva Arsenie în chilie, necăjindu-l. Și venind cei ce slujeau lui și stând din afară de chilie, l-au auzit strigând către Dumnezeu și zicând: „Dumnezeule, nu mă părăsi! Nimic bun n-am făcut înaintea Ta, dar dă-mi, după bunătatea Ta, să pun început”.     (Patericul, ediția a IV-a rev., Editura […]