Actualitate

Preotul Nicolae Balaban și preoteasa Maria – condamnați la moarte prin împușcare

156

Preotul Nicolae Balaban s-a născut în anul 1875. Avea studii teologice și era căsătorit. Soția sa, Maria Balaban, s-a născut în 1885 în localitatea Hâncești, jud. Chișinău. După hirotonia în treapta de preot, în perioada anilor 1911-1919, a slujit într-o parohie din stânga Nistrului. În anul 1919, părintele Nicolae împreună cu soția sa și cei 7 copii au fost deportați în Siberia[1]. S-au reîntors în 1925, stabilindu-se pe o perioadă scurtă de timp la Odesa, apoi timp de 10 ani părintele a slujit într-o parohie din RASSM[2].

În anul 1929, Gheorghe, unul dintre feciorii părintelui, fiind exmatriculat de la învățătură din cauza provinienței sociale, trecând apa Nistrului, s-a refugiat în România. Fapt pentru care autoritățile sovietice i-a lipsit pe părinții săi de dreptul la vot[3]. A urmat anul 1934, când preoteasa Maria a fost arestată, fiind condamnată la 8 ani de lagăr. Peste un an, în 1935, a fost arestat și părintele Nicolae. A fost judecat de către Tribunalul din RASSM la 10 ani de lagăr. Anii de detenție i-a petrecut în lagărul nr.2 din Tomsk[4].

Ambii soți au fost eliberați înainte de termen, cu interdicția domiciliului obligatoriu în regiunea Tomsk. Au fost arestați din nou în luna decembrie a anului 1937[5].

La 14 decembrie a fost arestat părintele Nicolae, fiind învinuit de apartenența la o organizație monarhistă și de activitate contrarevoluționară. Judecata a avut loc pe data de 22 decembrie, fiind condamnat la moarte prin împușcare. Sentința de judecată a fost executată la 27 decembrie 1937.

Preoteasa Maria, fiind arestată, a fost silită să recunoască învinuirile: activitatea contrarevoluționară a feciorului ei, aflat în România, spionaj în favoarea Japoniei și ură față de puterea sovietică. Dosarul de arest a fost fabricat în două zile, 21-22 decembrie. Judecata a condamnat-o la moarte prin împușcare. Sentința a fost executată la 7 ianuarie 1938[6].

                            Protoiereu Ioan Lisnic

[1] М.В. Фаст, Н.П. Фаст, Нарымская Голгофа, Материалы к истории церковных репрессий в Томской области в советский период, Томск - Москва, 2004, p. 148-149

[2] Новомученики и Исповедники Русской Православной                           Церкви XX века, Sursa:http://kuz1.pstbi.ccas.ru/bin/db.exe/ans/newmr/HYZ9EJxGHoxITYZCF2JMTdG6Xbu-c8iUcO0h66qceeufc8YUXu1Ut8Khv8KWeCQ*_pnl,  consltat 5.07.2016, ora 17.20

[3] М.В. Фаст, Н.П. Фаст, op. cit., p. 148

[4] Новомученики и Исповедники Русской Православной ЦерквиXX века

[5]Жертвы политического террора в СССР,

Sursa: http://lists.memo.ru/index2.htm,  consltat 5.07.2016, ora 17.30

[6]Ibidem; М.В. Фаст, Н.П. Фаст, op. cit., p. 149


Articolul Precedent
Articole Asemănătoare
4582

Mărturie din eternitate

Soțul unei cunoscute, tatăl prietenei mele de la universitate, se îmbolnăvise grav. Avea cancer la sînge. Soția lui încerca să găsească diferite metode pentru a-l întări în lupta lui contra bolii, dar aceasta îi lua ultimele puteri, iar viața în el se stingea pe zi ce trecea. Cunoscuta mea se întrista de un singur lucru:soțul […]

Articole postate de același autor
3868

Ieromonahul Atanasie Ivanișin – condamnat la moarte prin împușcare

Ieromonahul Atanasie, cu numele de botez Alexandru, s-a născut la 30 august 1862 în familia lui Macovei Ivanișin din localitatea Secureni, jud. Hotin. A învățat carte la școala din satul natal, având posibilitatea ca de la vârstă fragedă să citească din Sf. Scriptură și Viețile Sfinților. Îndrăgind viața monahală, în anul 1893,  pleacă la Sfântul Munte […]