Poţi tu să-mi spui unde este Dumnezeu?

5464

Doi oameni vorbeau despre existenţa sau neexistenţa lui Dumnezeu. Unul spunea că da, altul spunea că ba. Şi atunci unul din ei a propus un arbitru: Să întrebăm un copil. Să vedem ce ne spune o minte încă în stare pură în faţă existenţei. Poate să nu fie concludent ceea ce gândeşte el, încă nedezvoltat, dar să vedem totuşi. Măcar aşa din curiozitate.

Cel care nu credea l-a întrebat:

– Copile, crezi în Dumnezeu?

– Cred, a răspuns copilul. Mi-a spus mama că El a făcut totul şi că vede totul.

– Dar poţi tu să-mi spui unde este Dumnezeu? Uite, ai de la mine un măr, dacă-mi răspunzi.

– Nene, i-a răspuns copilul, îţi dau eu două mere, dacă îmi spui dumneata mie, unde nu este Dumnezeu!


Articolul Următor
Articole Asemănătoare
396

„Ori ești hotărât, ori nehotărât. Ori mori, ori trăiești”

Aici vorbește de cele patru virtuți generale (…): chibzuința, bărbăția, întreaga cugetare și dreptatea. Mai întâi, chibzuința este virtutea corespunzătoare părții raționale, crezului omului, adică dacă cuget drept despre Dumnezeu, despre mine însumi și despre lume. În continuare urmează bărbăția, care are legătură cu parte irascibilă, dar și cu voința omului. Bărbăția este conform zicalei: […]

Articole postate de același autor
754

Viaţa nu se trăieşte prin comparaţie

De obicei, noi ne tot uităm în dreapta şi în stânga şi am vrea să ştim unele şi altele despre alţii, dar nu ne gândim destul de mult să-I urmăm Domnului Hristos, independent de ceea ce fac alţii. Chiar dacă nu se creează o atmosferă pentru urmarea lui Hristos, noi să fim dispuşi să-I urmăm […]