Dacă dracu’ notează: “a înjurat“, “a clevetit“, “a poftit” şi aşa mai departe, credeţi că Dumnezeu nu notează orice gând bun? Şi mai ales să ştiţi că pe Dumnezeu nu-l câştigăm cu nimic decât cu o inimă înfrântă şi smerită. Dumnezeu ia aminte fulgerător la inima ta. Nu ne cere biruinţe fraţilor, că nu stă în puterea noastră, ne cere o căinţă autentică, o pocăinţă. Pe aia o primeşte, fulgerător o primeşte!
Să înţelegem pocainţa ca inviere, să înţelegem pocainţa ca soluţie pentru Rai.
*
Dacă ați ști cât de mult cer ajutor cei adormiți! Fiindcă după moarte nu există pocăință și ca oameni au plecat și ei cu pete și prihane și văzând că ajutorul celor vii împreună-lucrează și ajută mult la a se desăvârși și liniști, ei își doresc mult, cer și tânjesc să fie pomeniți de cineva. […]
Când cineva ne respinge sau este supărat pe noi, ne apropiem de el, îl întrebăm de ce e supărat, nu cumva are ceva cu noi, îi facem un dar ca să-l îmbunăm, să-l înveselim, urmărim ce vrea ca să ne iubească mai mult sau ca să-l iubim; și este un om muritor, poate chiar păcătos. […]
