Dacă dracu’ notează: “a înjurat“, “a clevetit“, “a poftit” şi aşa mai departe, credeţi că Dumnezeu nu notează orice gând bun? Şi mai ales să ştiţi că pe Dumnezeu nu-l câştigăm cu nimic decât cu o inimă înfrântă şi smerită. Dumnezeu ia aminte fulgerător la inima ta. Nu ne cere biruinţe fraţilor, că nu stă în puterea noastră, ne cere o căinţă autentică, o pocăinţă. Pe aia o primeşte, fulgerător o primeşte!
Să înţelegem pocainţa ca inviere, să înţelegem pocainţa ca soluţie pentru Rai.
*
Eu personal mă bucur dacă descopăr câte o mică imperfecțiune la duhovnicul meu. Îl iubesc și mai mult! Dacă ar fi perfect precum îngerii, mi-ar fi frică de el. Mi-aș zice: „Ți-ai găsit cine să mă înțeleagă..Sfântul acesta..Dar când îmi zice duhovnicul: „Lasă frate, toți păcătuim”!, eu îl cred. Și are o milă de oameni… […]
Două sunt chipurile rugăciunii: unul al slavosloviei, cu smerenia minţii, iar al doilea, al cererii. Rugându-te, nu veni îndată spre cerere, căci îţi pârăşti voirea ta, dovedeşti că te rogi silit. Începând dar rugăciunea, părăseşte-te pe tine însuți şi ale tale nevoi. Lasă pământul şi te înalţă spre Ceruri. Şi când te rogi, nu rătăci […]
