Actualitate

Pe ai Săi, Hristos nu-i lasă

4185

Pe cel ce merge spre soare, umbra îl urmează; iar de la cel ce se îndepărtează de soare, umbra se retrage. La fel şi pe cel ce se apropie de Dumnezeu, Soarele Dreptăţii, şi-I urmează cu credinţă şi cu dragoste, îl vor urma în permanenţă ura, răutatea şi prigoana acestei lumi.

Lumea nu iubeşte adevărul lui Dumnezeu, ci minciuna orbirii diavoleşti. Aşa cum Hristos, Însuşi Adevărul, a fost urât şi prigonit, tot astfel şi creştinul care urmează adevărul este urât şi prigonit. „Şi toţi care voiesc să trăiască cucernic în Hristos Iisus vor fi prigoniţi” (2 Tim. 3: 12).

Însă, iubite creştin, nu te întrista că lumea te urăşte. Hristos este negrăit mai înalt şi mai bun decât întreaga lume, iar dragostea Lui este mai dulce decât toată lumea.

Pe cine iubeşte şi miluieşte Hristos, pe acela ura şi răutatea acestei lumi cu nimic nu-l vatămă. Numai caută să fii al lui Hristos. Pe ai Săi, Hristos nu-i lasă. Atâtea a răbdat şi a pătimit pentru tine! Oare te va părăsi când ai nevoie de El? Ascultă făgăduinţa Lui cea plină de mângâiere, făcută robilor Săi: „Cu dânsul sunt în necaz şi-l voi scoate pe el şi-l voi slăvi” (Psalm 90:15).

Din Sfântul Ierarh Tihon din Zadonsk, Comoară duhovnicească din lume adunată, Editura Egumenița, Galați, 2008, p. 12


Articole Asemănătoare
219

„Dacă tinereţea ar şti… dacă bătrâneţea ar putea…”

– Prea Cuvioase, ce diferenţă credeţi că există între inteligenţa tinereţii şi înţelepciunea bătrâneţii? – Vă răspund printr-o cugetare franţuzească: „Dacă tinereţea ar şti… dacă bătrâneţea ar putea…”. Acesta-i răspunsul. – Ce etalon credeţi că trebuie să aibă tinerii pentru măsurarea faptelor lor? – O permanentă trezie! – Şi cum o găsim? – Totul este […]

Articole postate de același autor
63

„Acum oștile îngerești însoțesc lemnul cel cinstit…“

Dacă ar fi să ne definim liturgicul, Ortodoxia este cântarea Crucii biruitoare. Suntem la punctul din care ne putem mereu reasuma teologia Crucii, atenți și discreți, bucuroși de marele dar de viață ce izbucnește din ea. Aud mereu în ultimul an, mai ales, că Biserica nu‑și mai asumă smerenia Crucii. Și mă gândesc mereu că, […]