Starea în care se află părinții în momentul concepției copilului, are o mare însemnătate asupra faptului cum va fi copilul. Unii și aceeași părinți se aflau în stări diferite când au fost concepuți copiii. Această stare duhovnicească a părinților va și influența unele trăsături duhovnicești ale acestui copil.
De unde atâta nefericire? De la faptul că atmosfera în care unii copii au fost crescuţi a fost una dominată de răceală, nemulţumiri, reproşuri, certuri etc. De la faptul că părinţii le-au spus pe parcursul copilăriei, şi probabil şi mai târziu, când deveniseră adulţi, „vorbe părinteşti” de genul: ● Eu te-am făcut, eu te omor. […]
Îl iubim pe celălalt aşa cum este, dar şi aşa cum este chemat să devină. Cel de lângă noi nu este gata şi eu îl privesc şi în perspectiva a ceea ce va fi. Asta mă ajută să nu judec felul în care este acum, mai ales dacă se încăpăţânează să rămână aşa, să-şi rateze […]
