Măi, ce zici, eşti smerit?

90

Într-o zi, Bătrânul m-a întrebat:

- Măi, ce zici, eşti smerit?

- Nu ştiu, părinte, dacă sunt, i-am răspuns.

- Păi nu eşti, a conchis părintele Porfirie. Dacă vine cineva la cabinetul tău şi-ţi cere să-l consulţi şi tu îl consulţi aşa cum trebuie, iar după ce termini, pacientul îţi azvârle în obraz că ai greşit şi că eşti un mincinos, cum reacţionezi?

- Cu siguranţă, îl voi contrazice, asigurându-l că n-am greşit!

- Ba nu! Mai degrabă să recunoşti că este posibil ca şi tu să greşeşti, ca orice alt om, şi să reiei consultaţia!

A fost o lecţie de smerenie de neuitat pentru mine.

Părintele Porfirie. Fapte minunate şi învăţături, Editura Bunavestire, pp. 60


Articole Asemănătoare
517

„Nu se poate să nu vă fi certat cu nimeni niciodată!”

Două femei au trăi în pace 50 de ani. Una îi spunea celeilalte: – Auzi, noi chiar nu ne-am certat niciodată. Hai să ne certăm! – Hai, dar cum? – Vom spăla rufele, iar eu voi vărsa apa într-o găleată şi îţi voi spune: „Scoate-o afară şi arunc-o!” Dar tu să n-o arunci şi atunci […]

Articole postate de același autor
632

„În mod ereditar li se transmit copiilor de la părinţi nu numai însuşirile fizice, ci şi cele duhovniceşti”

Grija pentru soarta copilului începe cu mult înainte de zămislirea lui, iar educarea lui începe cu nouă luni înainte de naştere. Legea eredităţii duhovniceşti implică multe răspunderi pentru oamenii căsătoriţi. Părinţii sunt datori să se pregătească atât fizic, cât şi duhovniceşte, întrucât sunt părtaşi la actul creator al lui Dumnezeu. Parafrazându-l pe Apostolul Pavel, putem […]