Nu dor nici luptele pierdute,
nici rănile din piept nu dor,
cum dor acele brațe slute
care să lupte nu mai vor.
Cât inima în piept îți cântă
ce-nseamnă-n luptă-un braț răpus?
Ce-ți pasă-n colb de-o spadă frântă
când te ridici cu-n steag, mai sus?
Înfrânt nu ești atunci când sângeri,
nici ochii când în lacrimi ți-s.
Adevăratele înfrângeri,
sunt renunțările la vis.
Radu Gyr
Dumnezeu ne-a iubit pe noi şi a murit pentru noi „pe când noi eram încă păcătoşi”, zice Pavel (Romani 5, 8), adică, pentru ca Dumnezeu să-şi reverse dragostea n-a fost nevoie de dreptatea noastră, căci nu faptele bune mişcă iubirea lui Dumnezeu, pentru că Dumnezeu nu este ca şi oamenii, şi dragostea Lui există fără […]
Am o prietenă din copilărie, care astăzi este om de știință. La începutul anilor ’90, când știința nu mai avea căutare, aceasta, pur și simplu, nu mai putea să-și întrețină familia. ‒ Ce-i de făcut? l-am întrebat pe părintele ei duhovnicesc. O adevărată catastrofă! Părintele a răspuns liniștit: ‒ Dacă prietena ta merge la biserică, […]
