Nu dor nici luptele pierdute,
nici rănile din piept nu dor,
cum dor acele brațe slute
care să lupte nu mai vor.
Cât inima în piept îți cântă
ce-nseamnă-n luptă-un braț răpus?
Ce-ți pasă-n colb de-o spadă frântă
când te ridici cu-n steag, mai sus?
Înfrânt nu ești atunci când sângeri,
nici ochii când în lacrimi ți-s.
Adevăratele înfrângeri,
sunt renunțările la vis.
Radu Gyr
Ecaterina terminase o facultate cu profil economic şi era bine văzută la locul de muncă. Era vorba că va primi postul de Senior Manager, ce se eliberase de curând – dar şeful, pe neaşteptate, a zis încurcat: „Trebuie să căutăm un nou Senior Manager”… Ecaterina a îngheţat: „Adio promovare! Ce e şi cu soarta asta […]
Copiii foarte mici când plâng – mă uit la mame că se reped la ei şi-i zgâlţâie, şi-i leagănă până-i ameţesc şi le bagă suzete şi tot felul de „minciunele” în gură, ca să tacă. Dar omuleţul ăla are un necaz. Dumneavoastră când sunteţi necăjiţi nu vreţi să plângeţi? Trebuie să-mi plâng necazul. Există doliu. […]
