Duhovnicul meu îmi spunea altă dată tot aşa, că piedicile pentru rugăciunea inimii ne vin din două laturi: din dreapta şi din stânga. Dacă vrăjmaşul nu reuşeşte să ne abată de la rugăciune prin gânduri deşarte sau prin dorinţe vinovate, el ne aduce în minte amintiri plăcute şi ne insuflă cugetări frumoase, pentru ca măcar cu atât să ne împiedice de la rugăciunea care-i este nesuferită. Aceasta se cheamă „furare din partea dreaptă”, când sufletul uită convorbirea cu Dumnezeu, pentru ca să se dădea la convorbiri plăcute cu sine sau cu alte creaturi.
Fă ceva pentru Dumnezeu de valoarea unui ban, El te va răsplăti cu un galben. Dacă tu nu vei face nimic altceva decât să-ţi pui în gând să mergi la Tatăl, El de îndată îţi iese în întâmpinare. Tu vei rosti un cuvânt scurt si uscat zicând: „Primeşte-mă! Miluieşte-mă” în timp ce El te va îmbrăţişa şi te va săruta. Iată câtă dragoste are Tatăl ceresc pentru noi, nevrednicii!
Din Pelerinul rus, Ed. Bunavestire, Bacău, 2008, p. 62
