„Eu sunt învierea şi viaţa; cel ce crede în Mine, chiar dacă va muri, va trăi…” Duminica a XX-a după Cincizecime la Catedrala Mitropolitană

175
„Cel ce urmează poruncilor lui Hristos nu moare niciodată. Moare după trup, după patimi, dar se învredniceşte a trăi încă din această viaţă în Rai, în Biserica noastră, iar apoi în veşnicie.” (Sfântul Porfirie Kafsokalivitul)

În Duminica a XX-a după Cincizecime (a Învierii fiului văduvei din Nain), Preasfințitul Siluan, Episcop de Orhei, Vicar al Mitropoliei Chişinăului şi al Întregii Moldove, a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie în scuarul Catedralei Mitropolitane “Nașterea Domnului” din municipiul Chișinău.

Preasfinței Sale i-au coliturghisit: Secretarul mitropolitan Prot. mitr. Vadim Cheibaș și soborul de slujitori ai Catedralei.

„Pentru mine viaţă este Hristos şi moartea un câştig.” (Filip. 1, 21), scrie Sf. Ap. Pavel. La un moment dat cu toții ne vom întâlni cu El, bine ar fi să ne întâlnim și cunoaștem de acum, ca să ne fie și nouă moartea caștig. Hristos este mereu lângă noi, e gată să împartă cu noi atât bucuria, cât și durerea și suferința. De noi depinde dacă ne dorim acest lucru.

„Dumnezeu vine aco­lo unde omul este „mort”. Numai celor „morţi” le grăieşte Dumnezeu. Numai pe cei „morţi” îi cercetează. Ce este toată nevoinţa noastră? Să ne „mortificăm pe noi înşine”, nu ca să respin­gem valoarea umană şi vrednicia, ci pentru că noi credem cu adevărat că în suflarea lui Dumnezeu, acestea îşi primesc conţinutul lor deplin. În acest mod îl cercetează Dumnezeu pe om. Noi ne lipsim de aceste cercetări, deoarece îl refuzăm pe Dumnezeu şi alegem dreptatea noastră”, ne spune părintele Varnava Iankos.

Hristos, Care l-a înviat pe fiul văduvei continuă prin lucrarea Duhului Sfânt să ne cerceteze și pe noi cei de astăzi. Hristos nu rămâne indiferent la necazul nimănui. Trebuie doar să-L lăsăm să lucreze așa cum vrea El.

Cuvântul Său are capacitatea de a ne învia, la fel cum s-a întâmplat cu tânărul mort. De noi depinde dacă ne deschidem sufletele către El. Venim de multe ori la Sfânta Liturghie, cu sufletul  «mort», și dacă suntem atenți la rugăciuni, cântări, predică, ne întoarcem acasă înviați. Dumnezeu este generos cu fiecare dintre noi. El ne poate oferi adevărata bucurie și mângâiere. Doar El este sursa renașterii și învierii noastre sufletești.

Sursa: manastireacurchi.md


Articole postate de același autor
321

„Cea mai mare bucurie a Domnului este aceea de a fi slăvit întru copiii Săi, următorii Săi credincioşi”. Slujire arhierască în duminica a VII-a după Paști la Mănăstirea Curchi

Închipuiţi-vă doar o clipă că nu ştiţi nimic despre Domnul Iisus Hristos. Şi închipuiţi-vă în acelaşi timp că vă aflaţi într-o ţară ai cărei singuri locuitori sunt Apostolii Lui, sfinţii şi mucenicii; toţi cei care L-au urmat pe Hristos şi au vieţuit după Legea şi exemplul Lui…  Prin ucenicii Săi, aţi ajunge să-L cunoaşteţi pe […]