Duhovnicul, un doctor pentru suflet

301

Preotul care primeşte un fiu duhovnicesc se preface într-un „grăunte de muştar”, adică pe faţa lui înfloreşte un zâmbet, căci el reprezintă bunătatea Părintelui Ceresc, plină de aşteptare şi primitoare a fiului rătăcitor la sânul său. Astfel, duhovnicul nu are dreptul să privească la cel venit la mărturisire cu asprime.

Să ne amintim că omul niciodată nu este atât de deschis, atât de expus, ca la mărturisire. În lume, ne asemănăm de multe ori unui arici care se face ghem şi nu permite nimănui să intre în universul său lăuntric, la una ca aceasta devenind chiar agresiv.

Însă la spovedanie, acest arici se aşază cu faţa în sus, aşteptând ca medicul să pună pe rana lui un balsam, un plasture ori vreun alt leac.

 

(Preotul Maxim Kozlov, Spovedania copiilor. Sfaturi practice pentru preoţi, părinţi şi copii, traducere din limba rusă de Gheorghiţă Ciocioi, Editura de Suflet, Bucureşti, 2014, p. 68)


Articole postate de același autor
432

568 de ani de la căderea Constantinopolului

Au trecut 568 ani de la căderea Constantinopolului, unul dintre evenimentele cruciale din istoria Europei. În ziua de 29 mai 1453, oștirile comandate de sultanul Mehmed al II-lea cucereau, printr-o ofensivă decisivă, Constantinopolul, după un asediu care a durat aproape două luni. După cucerirea Con­stan­ti­no­polului, una dintre primele iniţiative ale turcilor a fost invitaţia adresată […]