Un om îşi dorea foarte mult să-I mulțumească lui Dumnezeu și se ruga în felul următor: "Doamne,ce aş putea să-Ţi ofer ". Într-o zi Dumnezeu i-a răspuns: "Nu am nevoie de nimic. Tot ce ai, deja este al Meu, căci Eu ţi le-am dat."
Omul însă a insistat: "Cum aş putea totuşi să-Ţi răsplătesc, ce aş putea să-Ţi dau". Atunci Dumnezeu i-a zis: "Dacă mă iubești...dă-Mi păcatele tale."
Dragostea mea priveghează, şi prin priveghere ea nu se plictiseşte niciodată. Cel pe Care Îl iubesc şi Îl aştept vine spre mine înconjurat de o suită cerească. Cum aş putea dormi şi cum m-ar plictisi vreodată privegherea? Priveghez asupra istorisirilor oamenilor şi ale lucrurilor, spre a putea afla vreun mesaj tainic al Iubirii mele. Nici o […]
Sufletul omului, chemat la mântuire, prin însăși firea sa însetează în viața de pe pământ după întâlnirea cu binele, pretutindeni încearcă să împrumute, să adune, să găsească binele. Acest ”bine” se aseamănă cu niște fire din care omul își țese haină de nuntă, haină în care se va înfățișa înainte Domnului și în care va […]
