Cum se întâmplă că unii oameni credincioși ajung la ateism?

518

Părinte, cum se întâmplă că unii oameni credincioși ajung la ateism?

În problema aceasta pot exista două cazuri. Într-un caz se poate ca cineva să fi fost foarte credin­cios, să fi lucrat puterea lui Dumnezeu în viața lui prea multe fapte palpabile, iar apoi să fi ajuns la o tulburare în problema credinței. Aceasta se întâmplă, de pildă, atunci când cineva face nevoință fără discernământ și cu egoism, adică prinde viața duhovnicească în mod sec: „Ce a făcut cutare Sfânt? Să încerc să fac și eu”. Și astfel începe să facă o nevoință fără discernământ. Dar, încet-încet, fără să-și dea seama, se creează înlăuntrul lui un simțământ fals că, deși n-a ajuns la măsurile cutărui Sfânt, dar pe aproape tot este. În felul aces­ta își continuă nevoința. Dar în timp ce mai înainte de acest gând îl ajuta harul dumnezeiesc, acum începe să-l părăsească. Căci ce treabă are harul lui Dumnezeu cu mândria? Atunci nu mai poate face nevoință; a făcut-o mai înainte și începe să se silească pe sine. Dar cu sila se creează stres. Vine și mândria care este ca un tărăboi și creează o stare tulbure. Și deși a făcut atâtea și a lucrat harul dumnezeiesc și a avut și expe­riențe dumnezeiești, încet-încet începe să aibă gân­duri de necredință și să se îndoiască de existența lui Dumnezeu.

Al doilea caz este atunci când unul lipsit de carte vrea să se preocupe de dogme. Ei, aceasta nu e bine! Altceva este să arunce o privire ca să cunoască dogma. Dar și unul cu știință de carte, de va merge cu mândrie să cerceteze dogma, și pe acesta îl va părăsi harul lui Dumnezeu, deoarece are mândrie și va începe să aibă îndoieli.

Firește, nu vorbesc de unul care are evlavie. Unul ca acesta, chiar și fără de carte de ar fi, se poate să arunce o privire cu discernământ, până acolo unde poate cerceta, și să înțeleagă dogma. Dar cel care nu are o stare duhovnicească bună și merge să se ocupe cu Dogmatica, unul ca acesta, chiar de ar crede puțin, după aceea nu va mai crede deloc.

 

(Cuviosul Paisie Aghioritul, Cuvinte duhovnicești. Volumul II. Trezvie duhovnicească, traducere de Ieroschimonah Ștefan Nuțescu, ediția a doua, Editura Evanghelismos, București, 2011, pp. 304-305)


Articole postate de același autor
1126

Rugăciunea pentru lume a Cuviosului Paisie Aghioritul

Dumnezeul meu, să nu-i părăseşti pe robii Tăi care trăiesc departe de Biserică; dragostea Ta să-i aducă pe toţi lângă Tine. Pomeneşte, Doamne, pe robii Tăi care suferă de cancer. Pomeneşte, Doamne, pe robii Tăi care suferă de boli uşoare sau grave. Pomeneşte, Doamne, pe robii Tăi care suferă de infirmităţi trupeşti. Pomeneşte, Doamne, pe […]